ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2761/2024

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2024

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuși, la data de 26 septembrie 2024, sub numărul x/2024, petenta Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești "A." a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin seria x, nr. x emis la data de 26 august 2024, cu scadență la data de 27 august 2024, de B. S.R.L., avalizat de C., girat de D. S.R.L. la data de 30 august 2024, împotriva debitoarei B. S.R.L. și a debitorului C., pentru recuperarea debitului restant de 7.829,23 RON.

Prin sentința civilă nr. 800 din 30 septembrie 2024, Judecătoria Buhuși a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulate de Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești "A.", la solicitarea creditoarei E. S.R.L., împotriva debitorilor B. S.R.L. și C., în favoarea Judecătoriei Răducăneni.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. potrivit cu care instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul debitorului, în afara situațiilor când legea prevede altfel.

La data introducerii cererii de executare silită, respectiv 20 septembrie 2024, potrivit procesului-verbal de interogare a bazei de date DEPABD, domiciliul debitorului C. se afla în satul Moșna, Comuna Moșna, Aleea x, jud. Iași, împrejurare care atrage competența Judecătoriei Răducăneni.

Întrucât se încalcă competența teritorială exclusivă, necompetența este de ordine publică, putând fi invocată din oficiu de către judecător, la primul termen de judecată.

În considerarea acestor împrejurări, Judecătoria Buhuși a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răducăneni.

Prin sentința civilă nr. 551/CC din 16 octombrie 2024, Judecătoria Răducăneni a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulate de Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești "A.", la solicitarea creditoarei E. S.R.L., împotriva debitorilor B. S.R.L. și C., în favoarea Judecătoriei Buhuși. A constatat intervenit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că s-a demarat executarea silită împotriva a doi debitori.

La data sesizării organului de executare, debitoarea - persoană juridică B. S.R.L. avea sediul în orașul Buhuși, jud. Bacău, în timp ce debitorul - persoană fizică avea domiciliul în comuna Moșna, jud. Iași.

Fiind pluralitate de debitori, executorul judecătoresc a optat pentru Judecătoria Buhuși, astfel că aceasta este competentă să soluționeze cererea chiar dacă celălalt debitor locuiește în circumscripția altei instanțe.

Prin urmare, Judecătoria Răducăneni a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuși.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Buhuși îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Obiectul cauzei, în legătură cu care s-a ivit conflictul negativ de competență, îl constituie cererea de încuviințare a executării silite formulată de Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești "A.", în temeiul titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin seria x, nr. x emis la data de 26 august 2024, cu scadență la data de 27 august 2024, de B. S.R.L., avalizat de C. și girat de D. S.R.L. la data de 30 august 2024.

Judecătoria Buhuși și Judecătoria Răducăneni și-au declinat, reciproc, competența de soluționare a cauzei, conflictul negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale instanțelor în conflict cu privire la dispozițiile în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a judeca pricina.

Înalta Curte reține că, în materia executării silite, stabilirea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cererile de încuviințare a executării silite se face în raport cu dispozițiile art. 651 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., potrivit cu care "1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. 3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Norma juridică menționată impune ca stabilirea competenței să se raporteze la sediul sau domiciliul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condițiilor impuse de legiuitor.

Potrivit dispozițiilor art. 645 din C. proc. civ. au calitatea de părți, în procedura executării silite, creditorul și debitorul. Iar, în considerarea prevederilor art. 648 din același act normativ, creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului.

În acest caz, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător și terților garanți, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

În speță, creditoarea E. S.R.L. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva persoanei juridice B. S.R.L. cu sediul în orașul Buhuși, jud. Bacău, emitentă a biletului la ordin, și a persoanei fizice C., cu domiciliul în comuna Moșna, jud. Iași, care a avalizat instrumentul financiar de plată.

Înalta Curte constată că a fost formulată o cerere unică de încuviințare a executării silite împotriva debitorului principal și a avalistului, obligați prin același titlu executoriu, creditorul tinzând să obțină realizarea creanței sale în cadrul unei singure proceduri execuționale. Constituirea unui singur dosar de executare este o opțiune a creditorului, care poate stabili cadrul procesual execuțional, drept componentă a principiului disponibilității, prin raportare la limitele stabilite prin titlul executoriu, potrivit dispozițiilor art. 648 din C. proc. civ.

În materia executării silite, în absența unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanța de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia, text legal ce reglementează prorogarea legală de competență în cazul coparticipării procesuale pasive. De asemenea, sunt incidente și prevederile art. 116 din același act normativ care stipulează că, în cazul competenței teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptățit să aleagă o instanță dintre mai multe instanțe deopotrivă competente.

Interpretarea istorico-teleologică a textelor legale menționate trebuie să pornească de la finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea respectivelor norme. Rațiunea legiuitorului, care a stabilit astfel o competență alternativă în privința cererii de chemare în judecată, se menține și cu privire la cererea de încuviințare a executării silite.

În cauza dedusă judecății, prin depunerea cererii de încuviințare a executării silite la Judecătoria Buhuși, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de dispozițiile art. 666 din C. proc. civ., executorul judecătoresc a optat pentru instanța de la sediul debitoarei B. S.R.L., aceasta fiind competentă, în considerarea dispozițiilor art. 651 din același act normativ.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Buhuși.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuși.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 28 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.