ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2648/2024

HOTĂRÂRE

21.11.2024

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2648/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024

deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, la data de 13.07.2023, sub nr. x/2023, reclamanții A. și BEJ A. au solicitat instanței să dispună obligarea pârâtelor B. S.A. și B. - Sucursala Pitești la plata daunelor materiale și morale în cuantum de 350.000 euro, datorate pentru încălcarea drepturilor și intereselor legitime de exercitare a activității de executare silită și a profesiei de executor judecătoresc, precum și încălcarea dreptului la o viață și activitate profesională normală, încălcarea secretului bancar, încălcarea datelor cu caracter personal, vătămări cauzate de conduita prejudiciabilă exercitată prin nerespectarea regulilor pe care legea le impune, materializată prin blocarea accesului la propriile conturi, respectiv cont curent și de consemnare, fapte săvârșite în formă continuată, pârâții solidari prin aceste acțiuni și inacțiuni ilicite, cauzând inclusiv vătămări ale integrității psihice.

La termenul de judecată din data de 17.11.2023, reclamanții au formulat cerere modificatoare, prin care au arătat că suma de 340.000 euro reprezintă daune morale, iar suma de 50.000 RON reprezintă daune materiale.

I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:

I.2.1. Prin sentința civilă nr. 24 din 19 ianuarie 2024, Tribunalul Argeș a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Argeș a reținut că se aplică regula generală prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul.

Totodată, față de natura litigiului și a faptelor ilicite imputate pârâtelor, prezintă relevanță și dispozițiile art. 112 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe", având în vedere că dintre cei doi pârâți doar Sucursala Pitești are sediul în circumscripția teritorială a Tribunalului Argeș.

Așa cum reiese și din întâmpinare, elementele constitutive ale faptelor ilicite imputate pârâtelor de către reclamanți reprezintă operațiuni bancare specifice sediului central al băncii (acordare și restricționare acces la conturi), iar nu a celor din cadrul sucursalelor, neputând fi aplicabile dispozițiile art. 109 C. proc. civ. pentru atragerea competenței teritoriale a Tribunalului Argeș.

Mai mult, pentru aceleași considerente, s-a reținut că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de competență teritorială alternativă reglementate de art. 113 C. proc. civ.

I.2.2. Învestit prin declinare, Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința nr. 1059 pronunțată la 6 septembrie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de reclamant, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București, secția a V-a civilă a reținut incidența dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 și art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are posibilitatea alegerii între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Totodată, a constatat că prejudiciul invocat de reclamanți, rezultând din pretinsa blocare abuzivă a conturilor, s-a produs în mod evident pe raza județului Argeș, acolo unde BEJ A. își desfășoară activitatea.

Drept urmare, a apreciat că Tribunalul Argeș este competent teritorial să soluționeze cauza.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Tribunalul Argeș și Tribunalul București.

Înalta Curte constată că cele două instanțe și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prima instanță reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., iar instanța învestită prin declinare constatând incidența art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanșării conflictului negativ de competență îl constituie cererea formulată de reclamanții A. și BEJ A. de obligare a pârâtelor B. S.A. și B. - Sucursala Pitești la plata daunelor morale și materiale datorate pentru încălcarea drepturilor și intereselor legitime de exercitare a activității de executare silită și a profesiei de executor judecătoresc, precum și încălcarea dreptului la o viață și activitate profesională normală, încălcarea secretului bancar, încălcarea datelor cu caracter personal, vătămări cauzate de conduita prejudiciabilă exercitată prin nerespectarea regulilor pe care legea le impune, materializată prin blocarea accesului la propriile conturi, respectiv cont curent și de consemnare, fapte săvârșite în formă continuată.

Conflictul negativ de competență a fost determinat de aplicarea diferită a instanțelor a textelor de lege care reglementează competența teritorială în cauze având ca obiect răspunderea civilă delictuală.

Înalta Curte reține că, în materia competenței teritoriale, regula generală este cea prevăzută la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Însă, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe normele ce reglementează răspunderea civilă delictuală, situație în care sunt incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112 din același cod, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul.

Fiind vorba despre o competență teritorială alternativă, reclamantul poate alege între instanțele competente, conform art. 116 din C. proc. civ.. În raport de cele arătate mai sus, locul producerii prejudiciului, alături de locul săvârșirii faptei, reprezintă criterii de determinare a competenței alternative, în afara instanțelor enumerate la art. 107 - 112 din C. proc. civ., conform normei de trimitere din art. 113 alin. (1) din C. proc. civ.

În speță, Înalta Curte constată că fapta ilicită care se impută pârâtelor constată în operațiuni bancare, prejudiciul invocat de reclamanți, rezultat din blocarea conturilor reclamanților și blocarea desfășurării activităților de executare silită și exercitarea profesiei de executor judecătoresc, s-a produs pe raza județului Argeș, acolo unde reclamanții își desfășoară activitatea și au deschise conturi curente și de consemnări.

Or, reclamanții au ales să sesizeze Tribunalul Argeș, instanța de la locul săvârșirii faptei ilicite și producerii prejudiciului, și, în consecință, prin alegerea făcută de aceștia, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanțe, însă cu condiția ca acestea să fie deopotrivă competente, au învestit în mod legal această instanță cu soluționarea cauzei.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Argeș, secția civilă, ca instanță în circumscripția căreia s-a produs prejudiciul.