ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2619/2024

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 08.08.2023 sub nr. dosar x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se constate deschisă succesiunea defunctului C., decedat la data de 23.04.2015, având ultima reședință pe raza comunei Tărtășești, județul Dâmbovița, să se stabilească moștenitorii defunctului, cotele ce le revin acestora, componența masei succesorale, dispunând partajarea efectivă a bunurilor ce compun activul succesiunii defunctului; fără cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 94 alin. (1) lit. j)

1

, art. 118 C. proc. civ., art. 954, art. 976 C. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 836/09.05.2024, Judecătoria Răcari a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

A reținut instanța că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată (cerere de dezbatere a succesiunii), în cauză sunt incidente dispozițiile art. 118 C. proc. civ.. Coroborând dispozițiile art. 118 alin. (1) pct. 2 cu dispozițiile art. 117 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că sunt de competența exclusivă a instanței de la ultimul domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire, chiar dacă printre bunurile supuse împărțelii se află vreun imobil situat în circumscripția teritorială a altei instanțe.

Întrucât potrivit certificatului de deces seria x nr. x/24.04.205 ultimul domiciliu al defunctului C. se regăsește în orașul Vaslui, județul Vaslui, locație care se află în circumscripția Judecătoriei Vaslui, competența de soluționare a cauzei aparține acestei instanțe.

Prin sentința nr. 1625/30.09.2024, Judecătoria Vaslui a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Răcari, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că, potrivit relațiilor obținute de la DEPABD, ultimul domiciliu al defunctului s-a aflat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Răcari, astfel încât competența aparține acestei instanțe.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui, pentru următoarele argumente:

Conform art. 118 alin. (1) C. proc. civ.:

"În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar."

Textul legal menționat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că în materie de moștenire este competentă instanța de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieșirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moștenitori subzistă starea de indiviziune, situație în care se regăsesc și părțile din prezentul litigiu, raportat la petitele acțiunii introductive de instanță.

Instanțele aflate în conflict sunt în acord în ce privește textul legal aplicabil criteriilor de determinare a competenței (art. 118 alin. (1) C. proc. civ.), dar sunt în dezacord cu privire la stabilirea ultimului domiciliu al defunctului, în raport de care urmează a fi competente una din cele două instanțe care au procedat la declinări reciproce.

În acest sens, Înalta Curte reține că potrivit art. 954 alin. (2) C. civ. "Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă."

Conform certificatului de deces eliberat la data de 24.04.2015 de către Primăria Tărtășești, aflat la dosarul Judecătoriei Răcari, rezultă că defunctul C., în raport de care se solicită partajarea averii succesorale, a avut ultimul domiciliu în localitatea Vaslui, județul Vaslui.

Dispozițiile art. 954 alin. (2) C. civ. incidente în cauză sunt imperative și fără echivoc, în sensul că moștenirea se dezbate la ultimul domiciliu al defunctului, așa cum rezultă din certificatul de deces dar și din celelalte acte atașate cererii de chemare în judecată, respectiv sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 211329/23.05.2023, copia cărții de identitate a defunctului, încheierea nr. 12/07.09.2023 emisă de D., certificatul nr. x/04.09.2023 emis de Camera Notarilor Publici Iași, certificatul nr. x/04.09.2023 emis de Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale .

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Vaslui.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.