ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2567/2024

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de emitere a ordonanței președințiale înregistrată la 26 august 2024 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. și C., a solicitat exercitarea provizorie a autorității părintești, în comun, de către ambii părinți, în ceea ce îl privește pe minorul D., stabilirea provizorie a locuinței minorului la locuința tatălui până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, iar în subsidiar, stabilirea unui program privind menținerea legăturilor personale cu minorul.

II. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca:

Prin sentința civilă nr. 4521 din 20 septembrie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, competența de soluționare a cauzei revenind Judecătoriei Sectorului 3 București, instanță în a cărei circumscripție se află domiciliul minorului, astfel cum este menționat în bazele de date DEPABD.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 3 București:

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 București a pronunțat sentința nr. 12263 din 31 octombrie 2024, prin care a admis necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 998 C. proc. civ., în materia ordonanței președințiale, competența materială se determină prin raportare la dispozițiile corespunzătoare în ceea ce privește cererea pe fondul dreptului.

Instanța a constatat că pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca este înregistrat dosarul nr. x/2023, având ca obiect contestare recunoaștere paternitate, cauză până la a cărei soluționare reclamantul a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, să se dispună în mod provizoriu exercitarea autorității părintești în comun și stabilirea domiciliului minorului, astfel încât acestei instanțe îi aparține și competența de a soluționa și pretențiile reclamantului deduse judecăți pe calea prezentei ordonanțe președințiale.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului regulator de competență îl reprezintă conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 3 București și Judecătoria Cluj-Napoca, în legătură cu soluționarea cauzei având ca obiect ordonanță președințială - exercitare autoritate părintească și stabilire domiciliu minor.

Raportat la măsurile ce se solicită a fi dispuse, se reține că la stabilirea instanței competente a soluționa cauze având un atare obiect sunt incidente prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.:

"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

Potrivit art. 92 alin. (1) C. civ.:

"Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic".

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 998 C. proc. civ., "cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului." Aceste prevederi au caracter special, motiv pentru care se impun a fi aplicate cu prioritate față de dispozițiile art. 114 C. proc. civ.

Prin urmare, competența de soluționare a ordonanței președințiale este aceeași cu cea stabilită pentru soluționarea cauzei pe fond, determinare care poate opera în abstract - către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale (în cazul în care nu este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (dacă este înregistrată pe rolul instanței cererea pe fondul dreptului) - caz în care competența se stabilește de instanța învestită cu soluționarea fondului dreptului.

În speță, în ceea ce privește fondul dreptului dedus judecății prin ordonanța președințială, se reține că pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca a fost înregistrat la 7 aprilie 2023 (anterior datei formulării ordonanței președințiale) dosarul nr. x/2023, având ca obiect contestare recunoaștere paternitate și ca părți pe reclamantul A. și pe pârâții B. și C., dosar care are termen de judecată alocat la 25 ianuarie 2024, cauză în care instanța și-a verificat competența teritorială, declarându-se competentă prin încheierea din 19 octombrie 2023.

Prin urmare, în aplicarea prevederilor legale anterior enunțate, cum la data formulării ordonanței președințiale era înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca acțiunea având ca obiect contestare recunoaștere paternitate, aceasta era instanța care putea lua măsurile vremelnice solicitate pe calea ordonanței președințiale cu privire la exercitarea provizorie a autorității părintești în comun și stabilirea domiciliului minorului.

Având în vedere cele anterior constatate, în temeiul dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2024.