ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2551/2024

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

Prin încheierea din 6 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost suspendată judecata recursului formulat de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 1198/2018 și a deciziei nr. 568/2023 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. x/2021.1.1, având ca obiect reexaminare anulare cerere.

Împotriva încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, petenta A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-petentă a arătat că procesul nu a îndeplinit formele prevăzute de lege, solicitând audierea persoanelor implicate, menționând că au existat neînțelegeri care au determinat nejudecarea cauzei. Totodată, a solicitat ca judecarea dosarului să aibă loc la Sibiu, precizând că a fost trimis dosarul la Alba Iulia fără a fi anunțată.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 22 aprilie 2024, fiind aleatoriu repartizat spre soluționare completului nr. 5.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (16 septembrie 2021), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 19 noiembrie 2024, cu citarea părții, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport de excepția nulității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

În speță, cererea de recurs formulată de petenta A. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, recurenta arătând că înțelege să declare recurs împotriva încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, menționând că au existat neînțelegeri care au determinat nejudecarea cauzei.

Susținerile recurentei-petente din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță.

Nemulțumirile generale ale părții ce vizează modul în care s-a desfășurat procesul nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului exercitat în fața instanței civile, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar, fiind supuse analizei în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

În aceste condiții, reținând că în cauză nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 6 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2024.