ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2521/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată formulată în cauză, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele Administrația Penitenciarului Oradea și Instituția Avocatul Poporului solicitând a fi achitate despăgubiri de către fiecare pârâtă în parte, în cuantum de 10.000.000 RON, reprezentând daune morale, cerere modificată ulterior sub aspectul cuantumului pretențiilor la 1.600.000 RON.

Sentința Tribunalului Bihor Prin sentința civilă nr. 139 C din 7 iulie 2023, Tribunalul Bihor, secția I civilă a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Penitenciarului Oradea și Instituția Avocatul Poporului. Împotriva sentinței precitate, reclamantul a declarat apel.

Decizia Curții de Apel Oradea Prin decizia civilă nr. 63 din 23 ianuarie 2024, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul- reclamant.

Calea de atac formulată în cauză și motivele de recurs invocate Împotriva deciziei civile nr. 63 din 23 ianuarie 2024 și a încheierii din 28 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A., acesta întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 488 alin. (1), art. 494 și art. 501 C. proc. civ. Cu privire la încheierea din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de recuzare a doamnelor judecător B., C. și D., recurentul a învederat că această încheiere este nulă, nemotivată în fapt și în drept și că este nesemnată. A mai precizat că prin această încheiere ordinea publică a fost încălcată. Cu privire la recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 63 din 23 ianuarie 2024, a învederat că hotărârea este nulă, nemotivată în fapt și în drept, precum și că au fost încălcate norme de drept material și procesual. Recurentul a depus, totodată și cerere de recuzare a completului investit cu soluționarea prezentului recurs, soluționată prin încheierea din 7 noiembrie 2024, în sensul respingerii acesteia.

Apărările formulate în cauză La data de 10 mai 2024, intimatul-pârât Instituția Avocatului Poporului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității cererii de recurs, în raport de dispozițiile art. 489 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., arătând că recursul nu prezintă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, dar și că acesta nu poate fi încadrat în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimatul-pârât Penitenciarul Oradea a invocat excepția netimbrării și a nulității cererii de recurs, pentru nemotivarea acesteia, cât și pentru lipsa criticilor de nelegalitate circumscrise motivelor de casare limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. A arătat că potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază cât și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol. A învederat că cererea de recurs nu este motivată, nu sunt indicate normele de drept material care în accepțiunea reclamantului, ar fi fost greșit aplicate de către Curtea de Apel Oradea, reclamantul limitându-se doar la a preciza faptul că solicită reinterpretarea probelor și a stării de fapt. Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare care, în concordanță cu principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 din C. proc. civ., poate fi exercitat în termenele și condițiile prevăzute de lege. În privința acestei căi extraordinare de atac, se reține că una dintre condițiile esențiale stabilite de lege este aceea că poate fi exercitat pentru motivele strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Aceasta înseamnă că titularul recursului este ținut să își conformeze conduita procesuală acestor exigențe legale pentru a crea premisele necesare pentru exercitarea controlului de legalitate de către instanța de recurs. Obligația părții recurente de a motiva recursul presupune nu numai evocarea simplei sale nemulțumiri în raport cu soluția atacată, ci implică obligația de a arăta cazul sau cazurile de casare pe care se întemeiază, dintre cele reglementate limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., precum și dezvoltarea lor în concret, respectiv raportarea motivului de casare invocat la procedura derulată în fața instanței anterioare sau hotărârea recurată, criticându-se măsurile procedurale dispuse de instanță sau raționamentul logico-juridic expus în cuprinsul hotărârii atacate. Invocarea unor critici care nu se încadrează în nici un motiv de recurs prevăzut de lege sau invocarea lor formală atrage aplicarea sancțiunii nulității căii de atac, în conformitate cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. Simpla enunțare ca atare a unor articole sau dispoziții legale (ca de exemplu, "hotărârea este nulă, nemotivată în fapt și în drept, precum și că au fost încălcate norme de drept material și procesual"), ori simple afirmații ale recurentului (ca de exemplu, în speță, nesemnarea încheierii de recuzare, deși aceasta se regăsește la dosarul cauzei, semnată - fila x verso-dosarul Curții de Apel Oradea), nu reprezintă motive efective de recurs și nu permit a se reține ca fiind real incident vreun motiv de recurs, ci trebuie indicate critici concrete privind argumentele reținute de instanța de apel în justificarea soluției pronunțate, cu referire la aspectele de nelegalitate constatate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Ca atare, Înalta Curte reține că nu sunt indicate normele de drept material care în accepțiunea reclamantului ar fi fost greșit aplicate de către instanța de apel și că, în realitate, recurentul invocă formal anumite dispoziții legale, enunță în mod generic și nedeterminat nemulțumiri legate de hotărârea instanței de apel, ceea ce nu face să fie cu adevărat motivată calea de atac declarată. Cu privire la încheierea din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, cu privire la care recurentul a arătat, printre altele, că "ordinea publică a fost încălcată", se observă că și în privința acesteia e vorba despre simple afirmații enunțate în mod general, nesusținute de o argumentare reală, simple alegații invocate formal, ce nu pot fi considerate veritabile critici de nelegalitate. Având în vedere considerentele expuse, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.