ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2438/2024

Ședința publică din data de 05 noiembrie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 04.09.2023, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, a chemat în judecată pe numiții: A., B., C. (asistent maternal profesionist) și a solicitat instanței înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgență pentru minora D., fiica dnei. A. și a lui B., cu plasamentul la asistent maternal profesionist C., cu domiciliul în București.

Prin sentința civilă nr. 56/25.01.2024, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins cererea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată; a dispus încetarea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență pentru copilul D., fiica lui B. și A., dispusă prin Dispoziția nr. 40 din 23.08.2023 emisă de Direcția pentru Protecția Copilului, Serviciul Prevenirea Separării Copilului de familie și reintegrarea copilului în familia tatălui B.; a dispus ca monitorizarea cazului acestui copil să se efectueze pentru o perioadă de 2 ani de către DGASPC Sector 6 și a obligat reclamanta la plata către pârâtul B. a sumei de 3000 RON reprezentând onorariu de avocat.

Prin decizia civilă nr. 781 A/11.07.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis apelul formulat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 56 din 25.01.2024, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, a fost schimbată în tot sentința civilă apelată, în sensul admiterii cererii, înlocuirii măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență, dispusă prin dispoziția nr. x/23.08.2023 pentru minora D., fiica lui B. și A., cu măsura plasamentului la asistent maternal profesionist C., fiind stabilit domiciliul minorei pe toată durata măsurii plasamentului la adresa asistentului maternal profesionist în București.

S-a mai dispus ca drepturile și obligațiile părintești privind persoana și bunurile copilului să fie exercitate și respectiv îndeplinite de către Directorul General al DGASPC sector 6.

A fost obligată intimata-pârâtă A., mama minorei, ca pe durata măsurii de protecție specială să efectueze 20 de ore lunar acțiuni sau lucrări de interes local pe raza sectorului 6 al municipiului București, iar intimatul-pârât B., tatăl minorei, a fost obligat la plata unei contribuții lunare de întreținere în favoarea minorei D., în cuantum de 1/4 din venitul net realizat.

Împotriva deciziei nr. 781 A/11.07.2024 pronunțate de Curtea de Apel București, pârâtul B. a declarat recurs, cale de atac ce a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 6 august 2024.

Intimata-reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 a depus, în termenul prevăzut de lege, întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea, ca legală și temeinică, a hotărârii atacate.

Nu a fost depus răspuns la întâmpinare.

În cauză nu a fost realizată procedura de filtru, data inițială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018 (cererea de chemare în judecată fiind înregistrată pe rolul instanțelor judecătorești la 9.09.2023), dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispozițiile art. 493 C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.

Prin rezoluția din 15 octombrie 2024 s-a stabilit termen la 5 noiembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, excepție a cărei analiză este prioritară, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

În conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă "înlocuirea măsurii plasamentului", cererea formulată de către reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 fiind întemeiată pe dispozițiile art. 60 lit. b), 62 alin. (1) lit. b), art. 63, art. 65 alin. (2) lit. b), art. 66 alin. (3), art. 67 și art. 128 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

În cauza de față, acțiunea formulată de reclamantă a fost soluționată atât în primă instanță, cât și în apel.

Se reține că în speța de față sunt incidente normele speciale instituite prin Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului care reglementează instituția "plasamentului".

Potrivit dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 272/2004, "Hotărârea instanței de fond este executorie și definitivă", iar, în conformitate cu prevederile art. 137 din același act normativ, "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii".

Art. 138 din Legea nr. 272/2004 statuează că dispozițiile acestei legi referitoare la procedura de soluționare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecție specială se completează corespunzător cu prevederile C. proc. civ.

Având în vedere că litigiul de față este înregistrat pe rolul instanțelor de judecată la data de 9 septembrie 2023 și este întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 272/2004, în speță sunt incidente dispozițiile din acest act normativ.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., prevederile Legii nr. 272/2004, anterior menționate, trebuie coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., care statuează în alin. (1) că ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este definitivă, de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară, iar la alin. (2) se menționează că dispozițiile alin. (1) se aplică în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este supusă recursului sau că poate fi atacată cu recurs ori, după caz, legea specială folosește o expresie similară.

Prin urmare, legea instituie numai o singură cale de atac, care, în cauza pendinte, a fost exercitată de către părți.

Astfel, hotărârea atacată cu recurs în prezenta cauză, respectiv decizia civilă nr. 781 A/11.07.2024 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost pronunțată în soluționarea unui apel, ca ultimă cale de atac prevăzută de art. 137 din Legea nr. 272/2004, coroborat cu art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012.

În consecință, cum legea prevede o unică cale de atac, respectiv apelul, care a fost, deja, exercitat de către reclamantă împotriva sentinței civile nr. 56 din 25.01.2024, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, părțile nu mai au deschisă și calea de atac a recursului, întrucât potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Drept urmare, cum în speță, recursul este exercitat împotriva unei decizii definitive, prezenta cale de atac apare ca fiind inadmisibilă.

În concluzie, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât E. împotriva deciziei nr. 781 A/11.07.2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 și cu intimații-pârâți C. și A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 noiembrie 2024.