ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2419/2024

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, la data de 05.04.2022, reclamanții A. și B. au solicitat: - să se constatate că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/21.04.2000 încheiat de reclamanți și de pârâții de rd. 1-3 cu Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, au dobândit dreptul de proprietate asupra construcției situate administrativ în Cluj-Napoca, str. x și asupra terenului în suprafața de 131 mp cu nr. cadastral x înscris în CF. x Cluj-Napoca, locuința fiind compusa din 4 camere și dependințe; - să se constate că, în prezent, construcția amplasată pe terenul identificat anterior se compune din casă S+P+E+M, pe fundații din beton, zidărie din cărămidă, acoperișul tip șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă alcătuită din: la subsol - pivniță cu suprafața utilă de 11,46 mp; la parter - 2 camere, bucătărie, 2 cămări de alimente, baie, hol, antreu, cu suprafața utilă de 72,68 mp; la etaj - living și bucătărie, 2 camere, cămara de alimente, baie, cu suprafața utilă de 66,20 mp, terasa cu suprafața de 10,15 m; la mansardă - 2 camere, debara, hol, WC cu suprafața utilă de 43,29 mp; - să se dispună înscrierea acesteia la foaia A de avere în favoarea reclamanților și a pârâților de rd. 1-3; - să se dispună partajarea, fără sultă, a imobilului teren și construcție în baza raportului de expertiză tehnică al exp. C. astfel: teren cu nr. cadastral x înscris în CF. x Cluj-Napoca în suprafața de 131 mp, situat în Cluj-Napoca, str. x, ce urmează a fi coproprietatea reclamanților în cota de 84/131 parte și a pârâtei D. în cota de 47/131 parte, cu dreptul de uzufruct viager al pârâților de rd. 1-2, E. și F., asupra cotei de 47/131 parte; cu nr. cadastral nou 340761-C1, urmând a se înscrie într-o carte funciară nouă - construcție situată în Cluj-Napoca, str. x, cu suprafața construită la sol de 96 mp - casa S+P+E+M, pe fundații din beton, zidărie din cărămidă, acoperișul tip șarpantă și învelitoare din țigla, cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, branșamentele de apa, canal, gaz, electricitate și terenul, urmând ca dreptul de proprietate asupra părților indivize comune aferente apartamentului nr. x să revină pârâtei D. cu dreptul de uzufruct viager al pârâților E. și F., iar asupra părților indivize comune aferente apartamentului nr. x în favoarea reclamanților; cu nr. cadastral nou 340761-Cl-Ul, ce urmează a se înscrie într-o carte funciară nouă; - apartamentul nr. x situat în Cluj-Napoca, str. x, la parter, compus din 2 camere, bucătărie, 2 cămări de alimente, baie, hol cu suprafața utilă de 68,88 mp cu cota de părți indivize comune de 35,57/100 parte și teren în proprietate în cota de 47/131 parte, în favoarea pârâtei D., ca bun propriu și dreptul de uzufruct viager în favoarea E. și F.; cu nr. cadastral nou 340761-C1-U2, ce urmează a se înscrie într-o carte funciară nouă; - apartamentul nr. x situat în Cluj-Napoca, str. x compus la subsol din pivnița cu suprafața utilă de 11,46 mp, la parter-antreu și scara acces la etaj cu suprafața utilă de 3,80 mp, la etaj-living și bucătărie, 2 camere, cămara de alimente, baie, cu suprafața utilă de 66,20 mp și terasa cu suprafața de 10,15 mp și la mansarda -2 camere, debara, hol, WC, cu suprafața utilă de 43,29 mp, apartament având cota de părți indivize comune de 64,43/100 parte și teren atribuit în proprietate de 84/131 mp, în favoarea reclamanților, ca bun comun; - să se dispună intabularea situației nou create în cartea funciară. Prin sentința civilă nr. 4228/01.07.2022, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Hotărârea pronunțată de tribunal Prin sentința civilă nr. 198 din 12.04.2023 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr. x/2022, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de către reclamanții A. și B. împotriva pârâților E., F., D., Municipiul Cluj-Napoca, Statul Român, Consiliul Local Cluj-Napoca.

Hotărârea pronunțată de curtea de apel Prin decizia civilă nr. 287A din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă s-au decis următoarele: "Admite apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 198 din 12.04.2023 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2022, pe care o schimbă în tot în sensul că: Admite acțiunea civilă formulată de către reclamanții A. și B. împotriva pârâților E., F., D., Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Statul Român prin Consiliul Local Cluj-Napoca, și în consecință: Constată că, în baza contractului de vânzare-cumpărare x/21.04.2000, încheiat de reclamanți și de pârâtul Statul Român prin Consiliul Local Cluj-Napoca, reclamanții și pârâții E., F., D. au dobândit dreptul de proprietate asupra construcției situată administrativ în Cluj-Napoca, str. x și asupra terenului în suprafață de 131 m.p. cu nr. cadastral x înscris în C.F. x Cluj-Napoca, locuința fiind compusă din 4 camere și dependințe. Constată că, în prezent, construcția amplasată pe terenul identificat anterior se compune din casa S+P+E+M, pe fundații din beton, zidărie din cărămidă, acoperișul tip șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă alcătuită din: - La subsol: pivniță cu suprafață utilă de 11,46 m.p. - La parter: 2 camere, bucătărie, 2 cămări de alimente, baie, hol, antreu, cu suprafața utilă de 72,68 m.p. - La etaj: living + bucătărie, 2 camere, cămară de alimente, baie, cu suprafața utilă de 66,20 m.p., terasă cu suprafața de 10,15 m.p. - La mansardă: 2 camere, debara, hol, WC cu suprafața utilă de 43,29 m.p. Dispune înscrierea acestei construcții de mai sus în foaia A de avere în favoarea reclamanților și a pârâților E., F., D.. Dispune partajarea, fără sultă, a imobilului teren și construcție în baza raportului de expertiză tehnică al exp. C. astfel: a) teren cu nr. cadastral x înscris în C.F. x Cluj-Napoca în suprafața de 131 m.p., situat în Cluj-Napoca, str. x, este coproprietatea reclamanților în cota de 84/131 parte și a pârâtei D. în cota de 47/131 parte, cu dreptul de uzufruct viager al pârâților E. și F. asupra cotei de 47/131 parte b) cu nr. cadastral nou 340761-C1, se înscrie într-o carte funciară nouă - construcție situată în Cluj-Napoca, str. x, cu suprafața construită la sol de 96 m.p. - casa S+P+E+M, pe fundații din beton, zidărie din cărămidă, acoperișul tip șarpantă și învelitoare din țiglă, cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, branșamentele de apă, canal, gaz, electricitate și terenul, iar dreptul de proprietate asupra p.i.c. aferente apartamentului nr. x revine pârâtei D. cu dreptul de uzufruct viager al pârâților E. și F., iar asupra p.i.c. aferente apartamentului nr. x în favoarea reclamanților c) cu nr. cadastral nou 340761-C1-U1, se înscrie într-o carte funciară nouă - apartamentul nr. x situat în Cluj-Napoca, str. x, la parter, compus din 2 camere, bucătărie, 2 cămări de alimente, baie, hol cu suprafața utilă de 68,88 m.p. cu cota de p.i.c. de 35,57/100 parte și teren în proprietate în cota de 47/131 parte, în favoarea pârâtei D., ca bun propriu și dreptul de uzufruct viager în favoarea E. și F. d) cu nr. cadastral nou 340761-C1-U2, se înscrie într-o carte funciară nouă - apartamentul nr. x situat în Cluj-Napoca, str. x compus la subsol din pivniță cu suprafața utilă de 11,46 m.p., la parter - antreu și scara acces la etaj cu suprafața utilă de 3,80 m.p., la etaj - living + bucătărie, 2 camere, cămara de alimente, baie, cu suprafața utilă de 66,20 m.p. și terasa cu suprafața de 10,15 m.p. și la mansarda - 2 camere, debara, hol, WC, cu suprafața utilă de 43,29 m.p., apartament având cota de p.i.c. de 64,43/100 parte și teren atribuit în proprietate de 84/131 m.p., în favoarea reclamanților A. și B., ca bun comun. La rămânerea definitivă a prezentei, dispune intabularea situației nou create în cartea funciară. Obligă pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Statul Român prin Consiliul Local Cluj-Napoca să plătească apelanților A. și B. suma de 10.870,18 RON cheltuieli de judecată în apel".

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 287A din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă au declarat recurs pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Statul Român prin Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Prin memoriul de recurs, recurenții-pârâți au solicitat admiterea căii de atac și casarea în parte a deciziei atacate în sensul respingerii cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată. În dezvoltarea motivelor de recurs, au susținut, în esență, că este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., întrucât hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 454 din același cod, în condițiile în care prin întâmpinarea depusă în termen legal au arătat faptul că nu se opun admiterii cererii de chemare în judecată.

Apărările formulate în recurs În termen legal, intimații-pârâți E., F., D. și intimații-reclamanți B. și A. au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere că poziția procesuală exprimată prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe a fost ambiguă.

Procedura în fața instanței de recurs Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești, 09.04.2022, în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborate cu art. 471 1 alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 5 noiembrie 2024, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele: Criticile formulate prin memoriul de recurs de către pârâți, cu privire la greșita obligare a acestora la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care nu s-au opus admiterii cererii de chemare în judecată, vizează modul de aplicare a dispozițiilor art. 454 din C. proc. civ., astfel că ele se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., punând în discuție aplicarea unei norme de procedură, nu a uneia de drept material. Conform art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., hotărârea poate fi casată când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În concret, recurenții-pârâți au invocat încălcarea dispozițiilor de procedură care reglementează exonerarea pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care nu a existat o opoziție la admiterea cererii de chemare în judecată. Analizând actele dosarului, instanța de recurs reține că, prin demersul judiciar înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții au solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil, constatarea stării sale actuale, înscrierea în cartea funciară, precum și partajarea acestuia. Prin sentința primei instanțe s-a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Prin decizia recurată, Curtea de Apel Cluj a admis apelul, a schimbat în tot sentința apelată și a admis acțiunea formulată de reclamanți, fiind obligați pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Statul Român prin Consiliul Local Cluj-Napoca să plătească apelanților A. și B. suma de 10.870,18 RON reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Înalta Curte reține că recursul pendinte vizează soluția de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care aceștia susțin că nu s-au opus admiterii cererii de chemare în judecată, situație în care instanța de apel trebuia să facă aplicarea art. 454 C. proc. civ. În conformitate cu dispozițiile art. 454 C. proc. civ., "Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din C. civ. rămân aplicabile." Pentru a stabili dacă operează exonerarea prevăzută de art. 454 din C. proc. civ. în favoarea pârâtului care a recunoscut pretențiile reclamantului în forma și până la termenele prevăzute de acest text, este necesar a se avea în vedere dispozițiile de ordin general prevăzute de art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., care instituie regula potrivit căreia: "Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată." Din economia reglementării referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, reiese, în mod neechivoc, caracterul accesoriu al cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, a cărei soartă depinde de soluția dată cererii principale din dosar și etapa procesuală în care au fost generate. În mod constant, s-a subliniat că fundamentul obligării la plata cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală a celui care a determinat inițierea unui proces sau a promovat un proces lipsit de fundament juridic lato sensu. Culpa procesuală, care rezultă din noțiunea de "parte care pierde procesul", nu poate fi înțeleasă decât prin raportare la soluția pronunțată de către instanța învestită cu soluționarea unei etape procesuale, concluzie care decurge din interpretarea logico-sistematică a textelor legale invocate. În scopul determinării culpei procesuale, care constituie fundament al plății cheltuielilor de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în considerentele din cuprinsul Deciziei nr. 21/2022, pronunțate în recursul în interesul legii, că: "interesează, în egală măsură, atât rezultatul procesului, cât și conduita părților manifestată anterior litigiului ori pe parcursul acestuia. Instanțele de judecată vor analiza în concret, în fiecare litigiu în parte, culpa procesuală, atât în funcție de rezultatul final al acestuia, cât și de conduita manifestă a părților, premergător și în cursul judecății, putându-se aprecia și asupra realității, necesității sau caracterului rezonabil al sumelor solicitate cu acest titlu, pentru evitarea abuzurilor de drept procesual". Aplicând aceste criterii pentru stabilirea culpei procesuale la cazul concret dedus judecății, Înalta Curte constată că, prin pronunțarea deciziei atacate au fost aplicate greșit atât dispozițiile art. 453 alin. (1), cât și cele ale art. 454 C. proc. civ. Astfel, se observă că, prin întâmpinarea depusă de către pârâți, în termen legal, în fața Tribunalului Cluj, la 9 mai 2022, aceștia au arătat că nu se opun "admiterii cererii de chemare în judecată, în măsura în care, din probele ce se vor administra în cauză va rezulta faptul că acțiunea reclamanților este întemeiată". Prin decizia recurată, curtea de apel a reținut în considerentele deciziei că s-a făcut dovada avansării cheltuielilor de judecată de către apelanți, însă la aprecierea culpei procesuale a avut în vedere că pârâții nu au exprimat nicio poziție procesuală în sensul art. 454 C. proc. civ., "la fond arătând că nu se opun admiterii acțiunii, care nu echivalează cu recunoașterea pretențiilor reclamantului". Or, această interpretare este eronată, atâta timp cât soluția de admitere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată generate într-un litigiu este îngăduită și posibilă, în ipoteza subînțeleasă a dovedirii lor, doar în situațiile în care există culpa procesuală a celui care pierde procesul, cu observarea regulii care rezultă din dispozițiile art. 454 din C. proc. civ., pentru ipoteza în care pârâtul recunoaște, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului. Cum prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe pârâții nu au manifestat o poziție procesuală de opunere la admiterea acțiunii, pentru evaluarea măsurii în care poate fi stabilită o culpă procesuală a acestora, era necesară aplicarea în concret a criteriilor expuse mai sus, cu evaluarea conduitei pârâților manifestată anterior litigiului, respectiv dacă promovarea procesului se datorează conduitei pârâților, precum și a conduitei manifestate pe parcursul procesului, respectiv dacă au fost utilizate mijloace procesuale prin care să se tindă la combaterea pretențiilor reclamanților. În considerarea tuturor acestor motive, Înalta Curte va admite recursul formulat împotriva deciziei atacate, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., reținând încălcarea de către instanța de apel a normelor de procedură care reglementează acordarea cheltuielilor de judecată, în coordonatele expuse. Pe cale de consecință și în temeiul art. 497 din același Cod, Înalta Curte va casa în parte decizia recurată, referitor la dispoziția privind plata cheltuielilor de judecată, și va trimite cauza spre rejudecarea acestei cereri la aceeași curte de apel, în raport cu dezlegările date în considerentele expuse.