Decizia nr. 2418/2024 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 1033 a Curții de Apel București

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr. x/2022 din 24.02.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Penitenciarul Giurgiu, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 800.000 RON reprezentând despăgubiri morale pentru executarea detenției în condiții necorespunzătoare.

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin sentința civilă nr. 227/08.11.2022, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârât și a respins acțiunea formulată de către reclamantul A., împotriva paratului Penitenciarul Giurgiu, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Hotărârea pronunțată în apel Prin decizia civilă nr. 1033A din data de 5 iulie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 227/08.11.2022 pronunțate de către Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul - pârât Penitenciarul Giurgiu. Curtea a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 1033A din data de 5 iulie 2023 a Curții de Apel București a declarat recurs reclamantul A.. Prin recursul formulat, reclamantul a arătat că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale. Astfel, prin cererea de apel a solicitat instanței admiterea căi de atac, casarea sentinței atacate și, rejudecând pe fond, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, iar prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea apelului. Recurentul reclamant a susținut că instanța de apel a admis calea de atac și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Giurgiu, reținând greșit că reclamantul, prin avocat, a solicitat trimiterea spre rejudecare. Învederează că, la interpelarea Curții de Apel în sensul că, dacă se va admite apelul solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, avocatul din oficiu a răspuns afirmativ, fără a se consulta cu reclamantul. Prin urmare, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Apărările formulate în cauză În data de 23 ianuarie 2024, pe rolul instanței s-a înregistrat întâmpinarea formulată de către intimatul Penitenciarul Giurgiu, prin care acesta a invocat excepția de netimbrare și excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Întâmpinarea a fost comunicată recurentului, care nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Procedura în fața instanței de recurs Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești, 24.02.2022, în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborate cu art. 471 1 alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 5 noiembrie 2024, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a acordat părții prezente cuvântul în dezbateri asupra excepției nulității și asupra fondului recursului, constatând că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru. La termenul de judecată menționat, Înalta Curte a respins excepția nulității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele: Criticile formulate de către reclamant prin memoriul de recurs, cu privire la greșita aplicare a măsurii trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanțe, în condițiile în care o astfel de măsură nu a fost solicitată prin cererea de apel sau prin întâmpinare, vizează modul de aplicare a dispozițiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ., care reprezintă o normă de procedură, astfel că aceste critici se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. Conform art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., hotărârea poate fi casată când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În concret, recurentul-reclamant a invocat încălcarea dispozițiilor imperative de procedură care reglementează soluțiile pe care le poate pronunța instanța de apel. Prin demersul său judiciar, reclamantul a solicitat Tribunalului Giurgiu obligarea pârâtului Penitenciarul Giurgiu, la plata sumei de 800.000 RON reprezentând despăgubiri morale pentru executarea detenției în condiții necorespunzătoare. Prin sentința primei instanțe s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârât, și s-a respins acțiunea, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, solicitând admiterea căii de atac, "casarea/anularea sentinței civile nr. 227/08.11.2022 și, rejudecând pe fond, obligarea pârâtului Penitenciar Giurgiu la plata despăgubirii solicitate"; prin înâmpinare, intimatul a solicitat respingerea apelului. Prin decizia recurată, Curtea de Apel București a admis apelul, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În conformitate cu dispozițiile art. 480 alin. (3) din C. proc. civ., în cazul în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, dacă părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare. Cum prevederile art. 480 alin. (3) din C. proc. civ. au caracter imperativ, reiese că, în cazul admiterii apelului și anulării hotărârii atacate, pentru a se putea dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, este necesară îndeplinirea cumulativă următoarelor condiții: 1) să fie formulată, fie de către titularul căii de atac apelului, prin cererea de apel, fie de către intimați, prin întâmpinare, o cerere de trimitere a cauzei spre rejudecare; 2) incidența unuia din cele două cazuri de excepție, în care legea procesuală prevede o atare posibilitate, respectiv judecata să se fi făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, fie să se constate că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului. Or, în speță, nici apelantul-reclamant, prin cererea de apel, și nici intimatul-pârât, prin întâmpinare, nu au înțeles să solicite trimiterea cauzei spre rejudecare, în condițiile și termenul de decădere stabilite de art. 480 alin. (3) din C. proc. civ. Cum prin această normă, legiuitorul a înțeles să acorde prioritate principiului celerității judecării cauzelor față de cel al dublului grad de jurisdicție, lăsând la aprecierea părților din proces beneficiul acestuia, ca expresie a principiului disponibilității, principiu fundamental al procesului civil, potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar în speță, nici reclamantul și nici pârâtul nu au uzat de acest beneficiu, instanța de apel nu avea posibilitatea de a dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. În acest sens sunt și următoarele rețineri ale instanței supreme din cuprinsul Deciziei nr. 23/2017, pronunțate în recursul în interesul legii: "31. În ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 480 alin. (3) teza a doua din C. proc. civ. referitor la termenul și actul de procedură prin care partea interesată poate cere instanței de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, textul de lege dispune în mod clar că această solicitare trebuie să fie expres formulată prin cererea de apel sau prin întâmpinare. 32. Așadar, solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare poate fi formulată de apelant doar prin cererea de apel sau de intimat doar prin întâmpinare. 33. În consecință, termenul în care se poate cere trimiterea cauzei spre rejudecare este termenul de apel sau, după caz, termenul de formulare a întâmpinării". Așa fiind, în mod nelegal instanța de apel, la termenul de judecată din 14.06.2023, când au avut loc dezbaterile asupra apelului, a pus în discuția avocatului reclamantului eventuala trimitere spre rejudecare a cauzei, în cazul admiterii apelului, câtă vreme părțile nu au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare. În consecință, în contextul speței, măsura trimiterii cauzei spre rejudecare nu are suport legal, ea putând fi dispusă numai în situația în care sunt îndeplinite cerințele textului legal, nu și în situația în care măsura a fost solicitată prin alt act procedural, respectiv prin concluziile orale, întrucât, procedând astfel, instanța de apel ar adăuga la lege. În cauză, se observă și poziția procesuală a reclamantului care s-a opus constant trimterii cauzei spre rejudecare. Pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 480 alin. (3) din C. proc. civ., Curtea Constituțională, prin decizia nr. 26/2016, a subliniat că "textul dă posibilitatea părții care manifestă un interes să solicite dispunerea trimiterii cauzei spre judecare primei instanțe, beneficiind în acest mod de un dublu grad de jurisdicție. Textul legal criticat reprezintă o garanție a aplicării art. 21 din Constituție astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin care se asigură celeritatea judecării cauzei, evitându-se tergiversarea judecății prin reluarea ciclului procesual din motive imputabile primei instanțe." Din perspectiva celor expuse, a incidenței motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., apreciind nelegală dispoziția instanței de apel de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță, în condițiile în care această prerogativă a rejudecării pricinii revenea însăși instanței de apel, în temeiul prevederilor legale analizate mai sus, văzând dispozițiile art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.