ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2310/2024

HOTĂRÂRE

29.10.2024

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2310/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 29 octombrie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj la 15.05.2023 sub nr. x/2022, ca urmare a declinării pronunțate de Judecătoria Jibou, prin sentința civilă nr. 408/19.04.2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se constate caracterul ilicit al afirmațiilor pârâtului postate pe rețeaua de socializare C., la 29.07.2022, prin care s-au încălcat reputația, onoarea și imaginea societății A. S.R.L., să fie obligat pârâtul ca, pe viitor, să se abțină de la orice postare, publicare și comunicare în spațiul public a unor afirmații defăimătoare, de natură să încalce dreptul la reputație, onoare și imagine a reclamantei, să fie obligat pârâtul să publice într-un cotidian de circulație națională și pe contul său de socializare C., pe cheltuiala proprie, hotărârea ce se va pronunța în cauză, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a acesteia, să fie obligat pârâtul să publice pe contul său de socializare C., un anunț prin care să își ceară scuze față de reclamantă și prin care să precizeze că afirmațiile potrivit cărora în satul Cuceu se exploatează și apoi se transportă pământ dintr-o zonă în care există zăcăminte însemnate de uraniu, sunt neadevărate, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 674.396 RON, cu titlu de despăgubiri materiale, ca urmare a prejudiciului material suferit de reclamantă, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 100.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale aduse reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 11 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Tribunalul Sălaj, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 11 din 180 ianuarie 2024, pronunțată de Tribunalul Sălaj, a declarat apel reclamanta A. S.R.L..

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin încheierea din 21 mai 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, a admis excepția de necompetență materială procesuală și a declinat competența de soluționare a apelului formulat de reclamantă în favoarea secției I civile din cadrul Curții de Apel Cluj.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că în cauză este incidentă decizia nr. 18/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii.

Raportat la pricina dedusă judecății, a reținut că litigiul are ca obiect solicitarea societății reclamante de obligare a pârâtului persoană fizică la respectarea unei obligații de a nu face, constând în abținerea pe viitor de la orice postare, publicare și comunicare în spațiul public a unor afirmații defăimătoare, de natură să încalce dreptul la reputație, onoare și imagine a societății A. S.R.L. În subsidiar, se solicită obligarea pârâtului să publice într-un cotidian de circulație națională și pe contul său de socializare C. hotărârea ce se va pronunța în cauză, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă, obligarea pârâtului să publice pe contul său de socializare C., un anunț prin care să își ceară scuze față de societatea A. S.R.L. și să precizeze că sunt neadevărate afirmațiile potrivit cărora în satul Cuceu se exploatează și se transportă pământ dintr-o zonă în care există zăcăminte însemnate de uraniu.

Prin urmare, a constatat că raportul juridic de drept material transpus în plan procesual prin cererea de chemare în judecată este derivat dintr-un fapt pretins ilicit al pârâtului intimat B., constând în postarea unui text tendențios și denigrator pe o platformă de socializare prin care ar fi lezat dreptul societății reclamante la propria imagine și implicit interesele economice ale acesteia. Or, din perspectiva argumentelor arătate, jurisdicția specializată ar fi competentă în cazul concret analizat doar dacă fapta ilicită ar fi fost săvârșită în contextul exploatării unei întreprinderi, ceea ce nu este cazul în speță în care nu se relevă faptul că pârâtul intimat B. ar desfășura o activitate organizată sub forma unei întreprinderi sau ar participa sub orice formă la o astfel de activitate, aceasta fiind o persoană fizică, utilizator al unei platforme de socializare online, și în contextul utilizării acestei platforme, a săvârșit o pretinsă faptă ilicită prin care a lezat imaginea și interesele societății apelante.

În consecință, obiectul și natura prezentului litigiu nu are legătură cu activitatea vreunei întreprinderi și nu este asociată în vreun fel cu obiectul și natura litigiilor menționate exemplificativ de dispozițiile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ.

În ceea ce privește modul de soluționare a pricinii de către Tribunalul Sălaj, cererea de chemare în judecată a fost analizată de secția civilă a Tribunalului Sălaj, o secție cu competență generală în această materie, iar la termenul din 15 iunie 2023, instanța a reținut că este vorba despre un litigiu de natură civilă, aflat în competența de soluționare în primă instanță a tribunalului, fără vreo dezbatere cu privire la calificarea cererii și stabilirii competenței jurisdicției specializate în materia litigiilor care decurg din exploatarea unei întreprinderi. De asemenea, încheierile de ședință și sentința pronunțată în prezentul dosar nu cuprind vreo mențiune privind specializarea completului în acest domeniu.

Învestită prin declinare, prin decizia civilă nr. 225/A/2024 din 04 septembrie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției I Civile din cadrul Curții de Apel Cluj de soluționare a cauzei privind apelul declarat de reclamanta D., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă a aceleiași instanțe, a constatat conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecății apelului și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că pricina dedusă judecății prezintă natura juridică a unei cauze cu profesioniști, fiind soluționată în primă instanță de către un complet specializat pentru astfel de cauze din cadrul secției civile a Tribunalului Sălaj, respectiv completul F2 Litigii cu profesioniști, astfel cum rezultă din citativul întocmit pentru termenul din 18.01.2024 (f. x din dosarul Tribunalului Sălaj).

Conform considerentelor Deciziei nr. 18/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (paragraful 53) natura obiectului litigiului se păstrează pe tot parcursul soluționării cauzei, aceasta neputându-se modifica în căile de atac, în funcție de gradul de jurisdicție și de stadiul procesual.

Totodată, potrivit paragrafului 119 al Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului in interesul legii, în ipoteza în care litigiul a fost soluționat în fond de un complet specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1), raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere că prezentul dosar a fost soluționat, în primă instanță, de un complet specializat în soluționarea cauzelor cu profesioniști (completul F2 Litigii cu profesioniști) din cadrul Tribunalului Sălaj, competența materială de soluționare a apelului revine secției a II-a civilă a Curții de Apel Cluj.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, pentru argumentele expuse în continuare.

Dispozițiile art. 136 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere."

Întrucât declinarea competenței materiale procesuale a operat între două secții cu specializări diferite din cadrul Curții de Apel Cluj, dispozițiile textului de lege mai sus redat sunt îndeplinite în prezenta cauză.

Astfel, secția a II-a civilă a Curții de apel Cluj, aplicând decizia nr. 18/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, a considerat că litigiul se soluționează de instanța de drept comun în materie civilă, justificat de faptul că secția I civilă a Tribunalului Sălaj a soluționat fondul cauzei, fără vreo dezbatere cu privire la calificarea cererii și stabilirii competenței jurisdicției specializate în materia litigiilor care decurg din exploatarea unei întreprinderi, și ca atare, a apreciat că se păstrează competența materială procesuală a instanței de fond, în mod corespunzător, în calea de atac, în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum corect au fost stabilite de instanța de fond.

Prin Decizia nr. 4/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție -Completul competent să judece recursul în interesul legii a reținut că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac; în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

Soluția expusă în cadrul recursului în interesul legii a fost nuanțată în funcție de existența sau, dimpotrivă, inexistența unei specializări a instanței de fond (secție, complet), care a pronunțat hotărârea atacată. Aplicând principiul competenței derivate, instanța supremă a constatat că, atunci când pricina a fost judecată de o secție civilă de drept comun, secția corespunzătoare a instanței superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competența materială procesuală (specializată) a secției pentru litigii cu profesioniști ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competența instanței de control judiciar se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția sau completul specializat care a judecat procesul în primă instanță. Singura situație în care instanța de control judiciar își poate verifica, în apel sau recurs, competența materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanței superioare există secții ori complete specializate pentru materia respectivă, nu și la nivelul instanței a cărei hotărâre se atacă.

Astfel, regula în materie de competență materială procesuală a instanței de control judiciar este aceea că se determină prin raportare la specializarea primei instanțe (complet/secție) în ipoteza în care există la nivelul acestei instanțe completuri sau secții specializate și în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în ipoteza în care prima instanță nu cuprinde astfel de structuri specializate.

Înalta Curte reține că la nivelul Tribunalului Sălaj, activitatea judiciară este organizată în cadrul a două secții, respectiv secția civilă și secția penală, fiecare secție fiind condusă de către un președinte. secția civilă este o secție mixtă pentru cauze în materiile: civil, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, litigii cu profesioniștii și insolvență. Prin hotărâre a colegiului de conducere, în cadrul secției au fost înființate completuri specializate în materiile: civil, inclusiv litigiile cu profesioniștii, cu excepția celor date în competența judecătorului sindic, litigii de muncă și asigurări sociale, măsuri de protecție specială a minorilor și adopții, contencios administrativ și fiscal, insolvență. În cadrul secției, ca instanță de control judiciar, Tribunalul Sălaj are înființate completuri de apel și recurs, separate pe materiile civil și contencios administrative.

Acest aspect este confirmat de împrejurarea că citația emisă de Tribunalul Sălaj pentru termenul din 15 iunie 2023, aflată la dosarul nr. x/2022, acțiunea pedinte apare repartizată completului F2 litigii cu profesioniști.

Se constată, așadar, că în cauză se regăsește situația premisă pentru aplicarea primei teze a dispozitivului Deciziei nr. 4/2023 a instanței supreme, pronunțate în recursul în interesul legii, competența materială procesuală a Curții de Apel Cluj, ca instanță de apel, urmând a se determina cu respectarea specializării primei instanțe.

Prin urmare, în raport cu elementele de determinare a competenței materiale procesuale, stabilite prin Decizia de unificare a practicii judiciare anterior menționate și reținând că în structura Curții de Apel Cluj funcționează două secții civile, în baza art. 7 alin. (1) lit. g) și h) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, respectiv secția I civilă și secția a II-a civilă, dintre care doar aceasta din urmă soluționează litigii cu profesioniști, Înalta Curte constată că aparține acestei ultime secții competența de soluționare a apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1179 din 09 mai 2023 și a încheierii din data 25 aprilie 2023, pronunțate de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă.

Încadrarea cauzei pendinte în categoria litigiilor cu profesioniști a fost determinată de către Tribunalul Sălaj și judecată ca atare, obiectul cererii de chemare în judecată vizând, printre altele, obligarea pârâtului la plata de despăgubiri morale și materiale pentru prejudiciul de imagine produs reclamantei ca urmare a afirmațiilor pârâtului în legătură cu activitatea reclamantei, persoana juridică, potrivit cărora în satul Cuceu se exploatează și apoi se transportă pământ dintr-o zonă în care există zăcăminte însemnate de uraniu.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă.