ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2198/2024

Ședința publică din data de 16 octombrie 2024

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 10 ianuarie 2024, a fost înregistrată, sub nr. x/2024, cererea privind strămutarea dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de petentul A..

Prin încheierea nr. 983 din 09 aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea privind strămutarea dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de petentul A..

La 15 mai 2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă a fost înregistrat dosarul nr. x/2024, având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii de ședință nr. 983 din 09 aprilie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2024.

Cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 4 noul C. proc. civ. care prin rezoluția administrativă, a dispus emiterea unei adrese către revizuentul A. cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în raport cu dispozițiile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.

La 08 octombrie 2024, revizuentul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

În ședința publică din 10 octombrie 2024, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prioritar, asupra complinirii de către revizuent a obligației legale de achitare a taxei judiciare de timbru și, în subsidiar, asupra admisibilității cererii de revizuire în raport de temeiurile de drept invocate, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 10 din C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Deliberând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra insuficientei timbrări a cererii de revizuire, Înalta Curte va anula, ca insuficient timbrată, cererea de revizuire, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, iar conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Totodată, art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că:

"Cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat."

În prezenta cauză, se constată că prin cerere, revizuentul a invocat incidența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 10 din C. proc. civ., împrejurare în raport de care, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 802013, datora o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON.

Înalta Curte reține că la 08 octombrie 2024, revizuentul a înțeles să depună la dosarul cauzei dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aflată la dosar deși, prin rezoluția administrativă, i s-a pus în vedere obligația de a timbra cererea de revizuire cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON.

Împrejurarea că prin notele înregistrate la dosar la aceeași dată, revizuentul a învederat că taxa judiciară de timbru depusă a fost achitată pentru cel de-al doilea motiv de revizuire invocat, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 10 din C. proc. civ., nu echivalează cu o renunțare la judecata cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din același cod și nici nu este aptă a produce efectele complinirii obligației legale de timbrare, de vreme ce renunțarea la judecată reprezintă un act de dispoziție al părții, în care manifestarea de voință trebuie să fie una expresă, așa cum impun dispozițiile art. 406 din C. proc. civ., condiție care în speță nu este întrunită.

Se constată că revizuentul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii, reducerii sau eșalonării. În acest context, achitarea sumei de 100 RON reprezintă o plată parțială, care nu corespunde obligației legale de a timbra cererea de revizuire, astfel cum a fost stabilită de către instanță și comunicată revizuentului la 04 iulie 2024. Neîndeplinirea obligației de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă căii de atac, este imputabilă exclusiv revizuentului care a înțeles să achite doar parțial taxa datorată potrivit legii, determinând aplicarea, de către instanță, a sancțiunii nulității.

Se mai reține că art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 21 din Constituția României garantează dreptul de acces la justiție, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiție și a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor cazului, solvabilitatea solicitantului și faza procedurii sunt factori de care trebuie ținut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care s-a atins esența lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru fixată prin rezoluția administrativă are un cuantum redus (200 RON), revizuentul a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și/sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar, iar calea de atac a revizuirii este una extraordinară. În raport cu aceste elemente specifice, nu se poate reține că, prin anularea ca insuficient timbrat a cererii de revizuire, s-ar aduce atingere dreptului său fundamental de acces la justiție.

Față de aceste considerente, în raport cu dispozițiile art. 26 alin. (2) și 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula, ca insuficient timbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 983 din 09 aprilie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca insuficient timbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 983 din 09 aprilie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2024.