ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1959/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2021, disjunsă din dosarul nr. x/2017, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților a chemat în judecată pe pârâta A., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 564.913,75 RON, aferentă scrisorii standard de informare nr. x/21.02.2013 emisă de OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia - dosar nr. x/2013, finalizat în sensul respingerii acțiunii CRFPA Dolj. I.

Sentința pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă Prin sentința civilă nr. 225 din data de 14 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Dolj, secția I civilă a respins cererea formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, în contradictoriu cu pârâta A., având ca obiect pretenții-disjuns din dosarul nr. x/2017, pentru suma de 564.913,75 RON aferentă scrisorii standard de informare nr. x/21.02.2013 emis de OIRPOSDRU sud Vest Oltenia-dosar nr. x/2013, ca neîntemeiată. I.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 323 din 05 octombrie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinței civile nr. 225/14.03.2023. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 323 din 05 octombrie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj. În raport cu prevederile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției, fără a fi evocate și analizate motivele de casare, astfel încât nu vor mai fi redate motivele de recurs concret invocate. I.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare. I.

Procedura de filtru Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 22 noiembrie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie . Prin rezoluția de primire a dosarului din 27 noiembrie 2023, s-a dispus ca, după întocmirea procedurilor de comunicare menționate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., să se procedeze la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ. În concluziile raportului asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că recursul nu este admisibil. Completul de filtru nr. 9, prin rezoluția din data de 13 mai 2024, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs, părțile neformulând punct de vedere. Prin rezoluția din data de 03 iunie 2024, a fost fixat termen la data de 24 septembrie 2024, în camera de consiliu, fără citare părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului, față de cele reținute prin raportul întocmit în cauză, termen la care Înalta Curte a reținut pricina în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul-reclamant Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj împotriva deciziei nr. 323 din 5 octombrie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A.. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Principiul legalității căii de atac, consacrat de dispozițiile art. 457 C. proc. civ., stabilește că legea este cea care recunoaște sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul. Exprimarea din alin. (1) al articolului anterior menționat este foarte clară, în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. În raport cu prevederile art. 129 din Constituția României și cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze calea de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală civilă. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. În cauză, hotărârea împotriva căreia s-a exercitat recursul este pronunțată în soluționarea apelului declarat împotriva sentinței nr. 225 din data de 14 martie 2023, pronunțate de Tribunalul Dolj, secția I civilă în dosarul nr. x/2021, într-un litigiu în materia conflictelor de muncă, acțiunea reclamantului având ca obiect antrenarea răspunderii materiale a pârâtei pentru prejudiciul cauzat ca urmare a unor atribuții de serviciu îndeplinite defectuos, fiind indicate în mod expres, drept temei juridic al pretențiilor formulate, prevederile art. 254 alin. (1) Codul muncii. Astfel, obiectul procesului este un conflict de muncă, în cazul concret acesta fiind în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părți prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite prin raportul de serviciu. Pentru o atare categorie de cereri, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului prin dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, care prevede la art. III pct. 3 că "În procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și nesoluționate prin hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum și în procesele pornite începând cu 20 iulie 2017 și până la 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum și în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare". Cu privire la mențiunea din dispozitivul deciziei nr. 323 din 05 octombrie 2023 relativ la calea de atac a recursului în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, Înalta Curte are în vedere că principiul legalității căilor de atac, prevăzut expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și la termenele stabilite de aceasta "indiferent de mențiunile din dispozitivul ei", sens în care judecătorul nu deține prerogativa autorizării sau nu a unei căi de atac împotriva propriei hotărâri. Pentru considerentele expuse, constatând că decizia nr. 323 din 05 octombrie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, atacată cu recurs, nu este supusă, conform dispozițiilor legale expuse, controlului de legalitate în această cale de atac, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva acestei hotărâri.