ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1595/2024

Ședința publică din data de 11 iunie 2024

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția I civilă, sub nr. x/2021, disjunsă din dosarul nr. x/2017, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj a chemat în judecată pe pârâta A., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 766.311,38 RON, aferentă scrisorii standard de informare nr. x din data de 22 februarie 2013, emisă de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Sud Vest Oltenia - dosar nr. x/2013 -, finalizat în sensul respingerii acțiunii Centrului Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă

Prin sentința civilă 227 din data de 14 martie 2023 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, în contradictoriu cu pârâta A., având ca obiect pretenții - disjuns din dosarul nr. x/2017 -, pentru suma de 766.311,38 RON aferentă scrisorii standard de informare nr. x din data de 22 februarie 2013 emisă de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Sud Vest Oltenia - dosar nr. x/2013, ca neîntemeiată.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă

Prin decizia civilă nr. 289 din data de 19 septembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul Centrul Regional de formare Profesională a Adulților Dolj împotriva sentinței nr. 227 din data de 14 martie 2023, pronunțate de Tribunalul Dolj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu pârâta A., având ca obiect pretenții - disjuns din dosarul nr. x/2017 -, pentru suma de 766.311,38 RON, aferentă scrisorii standard de informare nr. x din data de 22 februarie 2013 emisă de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Sud Vest Oltenia - dosar nr. x/2013.

I.4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 289 din data de 19 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a declarat recurs reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în data de 22 noiembrie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2.

Invocând incidența motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut că instanța de apel a reținut în mod greșit că nu ar fi indicat în concret atribuțiile cuprinse în fișa postului a căror îndeplinire defectuoasă a dus la crearea prejudiciului.

A arătat că, plecând de la atribuțiile generale pe care le are intimata-pârâtă, așa cum rezultă din fișa postului, coroborate cu scrisoarea standard de informare nr. x din data de 22 februarie 2013 emisă de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Sud Vest Oltenia, a rezultat că aceasta, în calitate de manager de proiect și director al Centrului Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj la acea dată, a săvârșit o faptă ilicită prin angajarea de cheltuieli suplimentare nejustificate.

Recurentul-reclamant a precizat că a contestat în justiție scrisoarea standard anterior menționată, contestația fiind respinsă, iar din cuprinsul acesteia și al celorlalte acte ale dosarului, inclusiv din hotărârea instanței, rezultă atât existența prejudiciului, cât și vinovăția intimatei-pârâte.

A subliniat că între atribuțiile intimatei-pârâte s-a regăsit și activitatea de coordonare și răspunderea pentru realizarea activităților în conformitate cu programele A.J.O.F.M. și cu programele proprii privind formarea profesională a adulților, astfel că rezultă fără echivoc că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile patrimoniale a intimatei-pârâte pe perioada în care s-a derulat contractul P.O.S.D.R.U. nr. 82/5.1/S/55544.

Recurentul-reclamant a apreciat că nici prima instanță de fond și nici curtea de apel nu au intrat în cercetarea fondului, analizând în mod general și teoretic condițiile răspunderii civile patrimoniale în persoana intimatei-pârâte.

I.5. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă A. nu a formulat întâmpinare.

I.6. Procedura de filtru

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, că recurentul-reclamant este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de formă prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ., precum și că partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

În ceea ce privește criticile formulate, raportorul a reținut că recurentul-reclamant a invocat incidența motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar completul de filtru urmează să aprecieze dacă, în speță, criticile formulate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau dacă este incidență sancțiunea nulității reglementată de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

Completul de filtru nr. 2, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia către părți, pentru formularea punctelor de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în data de 25 noiembrie 2023 și, respectiv, 26 noiembrie 2023, iar acestea nu au depus puncte de vedere.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând, în condițiile art. 493 alin. (5) și ale art. 499 teza finală C. proc. civ., recursul declarat de recurentul-reclamant Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților, în raport cu excepția nulității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Pot forma obiect al cercetării judecătorești în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecății în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, și din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din același cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa dezvoltării unor motive de nelegalitate dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., grefate pe cele reținute în hotărârea recurată, obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate.

Cum, recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar numai prin prisma conformității sale cu regulile de drept material și/sau procesual aplicabile, părțile nu au posibilitatea de a o critica pentru motive de netemeinicie.

Cu alte cuvinte, în recurs se exercită strict un control de legalitate al hotărârii, prin raportare la motivele de casare prevăzute, în mod expres și limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanței de recurs reanalizarea mijloacelor de probă administrate sau reevaluarea situației de fapt.

Prin urmare, faptele sunt stabilite, în mod suveran, de instanțele de fond, în timp ce instanța de recurs judecă hotărârea, iar nu procesul, în sensul că nu rejudecă tot dosarul, ci verifică modalitatea în care au fost aplicate, de către instanța de apel, normele de drept procesual și/sau de drept material situației de fapt deja stabilite.

Scopul recursului transcede interesului particular și constă în asigurarea unui cadru juridic coerent și unitar, printr-o interpretare și aplicare uniformă a legii materiale și/sau procesuale, în timp ce interpretarea mijloacelor de probă este de resortul convingerii judecătorului de fond, care administrează probele și le poate aprecia (în primă instanță) sau, după caz, reaprecia și completa (în apel).

În acest context, nu se poate pretinde instanței de recurs cenzurarea aprecierii probatoriului, transformând-o într-o a treia instanță de fond, în mod vădit contrar rolului și funcțiilor căii extraordinare de atac a recursului.

În speță, deși recurentul-reclamant a susținut incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acesta a fost invocat doar formal, din moment ce nu au fost aduse de către parte argumente prin care să se demonstreze că decizia recurată a fost pronunțată în urma interpretării și/sau aplicării greșite a normelor de drept material.

Dimpotrivă, criticile formulate prin memoriul de recurs privesc exclusiv temeinicia deciziei civile recurate, iar nu nelegalitatea acesteia, contestându-se valoarea dată probelor administrate în cauză, din moment ce recurentul-reclamant susține că instanța de apel trebuia să rețină, în sarcina intimatei-pârâte, în calitate de manager de proiect și director al Centrului Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, prin angajarea de cheltuieli suplimentare nejustificate, plecând de la atribuțiile generale pe care aceasta le avea, menționate în fișa postului, coroborate cu scrisoarea standard de informare nr. x din data de 22 februarie 2013 emisă de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Sud Vest Oltenia.

Indicarea formală a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu poate avea nicio relevanță, în condițiile în care recurentul-reclamant invocă doar critici prin care urmărește, în realitate, ca instanța de recurs să reanalizeze mijloacele de probă administrate și să reevalueze situația de fapt, ce a fost stabilită în mod definitiv de către instanța de apel.

Nici afirmația recurentului-reclamant în sensul că instanțele de fond nu au intrat în cercetarea fondului, ci au analizat doar teoretic condițiile răspunderii civile patrimoniale în persoana intimatei-pârâte, nu este de natură a putea fi circumscrisă motivelor de casare prevăzute de lege, în condițiile în care partea a făcut doar această afirmație, fără a indica în concret în ce mod, sub acest aspect, instanța de apel a interpretat sau a aplicat greșit normele de drept material incidente speței.

În plus, Înalta Curte reține că instanța de apel a constatat că, în mod corect prima instanță, analizând îndeplinirea condițiilor cerute pentru angajarea răspunderii materiale a intimatei-pârâtei, a apreciat că simpla indicare a unor atribuții de serviciu îndeplinite defectuos, fără indicarea în concret a deficiențelor imputate în exercitarea acestora, nu întrunește elementele minimale pentru stabilirea caracterului ilicit al faptei cauzatoare de prejudiciu, ce are legătură cu activitatea desfășurată de intimata-pârâtă în temeiul contractului de muncă și că, în lipsa unei precizări în concret a presupuselor deficiențe imputabile acesteia, nu se poate stabili nici gradul de vinovăție al intimatei-pârâtei, dar nici existența vreunei legături de cauzalitate dintre aceste deficiențe și prejudiciul produs.

Totodată, a făcut verificări concrete în privința îndeplinirii condițiilor de atragere a răspunderii civile delictuale, analizând atribuțiile pe care recurentul-reclamant a susținut că intimata-pârâtă nu și le-ar fi îndeplinit, precum și scrisoarea standard de informare nr. x din data de 22 martie 2013 emisă de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Sud Vest Oltenia și a concluzionat în sensul că recurentul-reclamant nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii civile patrimoniale, care rezidă din raportul de muncă dintre intimata-pârâtă și angajatorul său, existent pe perioada în care s-ar fi derulat proiectul P.O.S.D.R.U. nr. 82/5.1/S/55544.

Prin urmare, cum criticile formulate de recurentul-reclamant nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și la art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj împotriva deciziei civile nr. 289 din data de 19 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2024.