ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2648/2023

Ședința publică din data de 13 decembrie 2023

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub dosarul nr. x/2021, disjunsă din dosarul nr. x/2017, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj a chemat în judecată pe pârâta A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 371.888 RON, aferentă scrisorii standard de informare emise de OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia -dosar nr. x/2015.

Prin sentința nr. 568 din 18 octombrie 2022, Tribunalul Dolj, secția I civilă a respins cererea formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, în contradictoriu cu pârâta A., ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 105 din 16 martie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj împotriva sentinței civile nr. 568 din 18 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 105 din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a declarat recurs reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, formulând următoarele critici:

Instanța de apel a reținut că reclamantul nu a indicat în concret atribuțiile cuprinse în fișa postului, a căror îndeplinire defectuoasă a dus la crearea unui prejudiciu instituției.

În acest sens, plecând de la atribuțiile generale pe care le avea pârâta, așa cum rezultă din fișa postului, coroborat cu scrisoarea standard de informare nr. x din 18 august 2014 emisă de OIR POSDRU SV Oltenia a rezultat că pârâta, în calitate de manager de proiect și Director al CRFPA Dolj la acea dată, a săvârșit o faptă ilicită prin angajarea unor cheltuieli suplimentare nejustificate.

Atât din acțiune, cât și din precizarea acesteia, dar și din actele și lucrările dosarului care a fost atașat, rezultă că pârâta a încheiat contracte civile nelegale în derularea proiectului POSDRU și a plătit remunerații aferente acestor contracte și astfel prin aceste fapte instituției i s-a creat prejudiciul pe care l-a solicitat.

În calitate de manager de proiect, pârâta avea obligația să nu angajeze cheltuieli suplimentare nejustificate, în baza unor contracte încheiate nelegal și cu privire la care a fost avertizată.

În consecință, din dosarul ce a fost atașat cauzei rezultă fără echivoc că sunt îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii civile patrimoniale a pârâtei pe perioada în care s-a derulat contractul POSDRU.

Instanțele nu au intrat în cercetarea fondului, ci au analizat la modul general și teoretic condițiile răspunderii civile patrimoniale în persoana pârâtei.

În drept, au fost invocate motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Se reține că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca susținerile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate. Prin urmare, motivarea recursului conform exigențelor prevăzute de lege presupune o argumentare juridică a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate, astfel cum au fost formulate, nu reprezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Indicând motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile recurentului referitoare la împrejurarea că intimata-pârâtă a încheiat contracte civile nelegale în derularea proiectului POSDRU, în baza cărora a efectuat cheltuieli suplimentare nejustificate, reprezintă critici de netemeinicie, ce nu pot fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului, astfel că nu pot fi cenzurate de către instanța de recurs.

Invocarea motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. presupune enunțarea principiilor sau a regulilor de drept aplicabile speței, interpretarea pe care recurentul o consideră corectă și discordanța acestei interpretări cu cea dată de instanța a cărei hotărâre se atacă. Așadar, descrierea încălcării unei norme de drept material trebuie să fie argumentată în concret, prin raportare la datele speței și nu se poate face prin enunțuri generice, lipsite de acoperire argumentativă.

Însă, criticile recurentului nu relevă dispozițiile legale greșit interpretate și aplicate de instanța de apel în soluționarea acțiunii, ci, în realitate, exprimă nemulțumirea acestuia față de concluzia reținută de instanțele de fond, anume că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor pentru atragerea răspunderii pârâtei.

Înalta Curte reține că nemulțumirile recurentului referitoare la modul în care instanța de apel a stabilit situația de fapt și a interpretat probatoriul administrat în cauză nu se pot constitui în critici de nelegalitate, care să poată fi deduse judecății pe calea recursului.

Este de reamintit că atributul stabilirii situației de fapt și al aprecierii probelor utile spre această finalitate, anume a rejudecării fondului, aparține în mod exclusiv instanțelor de fond, obiectul și scopului recursului fiind reglementate, în mod imperativ, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

De asemenea, recurentul a afirmat că instanțele de fond nu au intrat în cercetarea fondului, ci au analizat doar teoretic condițiile răspunderii civile patrimoniale în persoana pârâtei.

Această susținere nu poate fi încadrată în motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit cu care hotărârea poate fi casată dacă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura cauzei.

Motivul de casare sancționează neîndeplinirea obligației legale și convenționale de motivare a hotărârii judecătorești. Examinarea legalității substanțiale a hotărârii nu este în concret posibilă decât dacă hotărârea are o bază legală suficientă, ceea ce presupune enunțarea cu precizie a modului de aplicare a legii la o situație de fapt conturată satisfăcător.

Astfel, dacă motivarea prin enunțuri prea generale și analiza sumară sau superficială a chestiunilor de fapt sau lipsa motivării în drept pot determina casarea, dimpotrivă, în măsura în care instanța de fond a analizat probatoriul, iar aprecierea sa corespunde exigențelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., situația de fapt reținută este sustrasă controlului instanței de recurs. Nu se poate, așadar, invoca cu succes nemotivarea atunci când se critică, de fapt, rezultatul la care a ajuns instanța în ceea ce privește chestiunile de fapt și de drept deduse judecății.

Simpla afirmație în sensul că instanțele nu au intrat în cercetarea fondului, ci au analizat la modul general și teoretic condițiile răspunderii civile patrimoniale în persoana pârâtei nu poate fi calificată drept o critică de nelegalitate a deciziei recurate, în condițiile în care se constată că partea și-a exprimat nemulțumirea față de soluția dată cererii sale de apel, precum și față de considerentele care o susțin.

Deși recurentul pretinde că hotărârea cuprinde motive contradictorii, în realitate pune în discuție temeinicia acțiunii, susținând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile, fără a dezvolta în mod pertinent, raportat la considerentele deciziei atacate, viciile procedurale care ar determina nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurentul trebuia să dezvolte acest motiv de recurs, adică să indice în mod concret circumstanțele din care rezultă incidența sa și toate argumentele în drept pe care înțelege să se întemeieze, deoarece dezvoltarea motivelor de recurs într-o manieră suficient de precisă este necesară pentru a permite înțelegerea și verificarea acestora. Această exigență este conformă cu art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană statuând că "pentru a-și îndeplini misiunea, instanțele judecătorești trebuie să beneficieze de concursul părților, care sunt ținute ca, în măsura posibilului, să-și expună pretențiile într-o manieră clară, lipsită de ambiguitate și structurate într-o manieră rezonabilă."

Față de considerentele expuse, reținând că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj împotriva deciziei nr. 105 din 16 martie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2023.