ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1801/2024

Ședința publică din data de 27 iunie 2024

După deliberare asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la data de 09.11.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a formulat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., prin care a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 7.497 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remunerația restantă datorată de pârâtă pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolelor C. desfășurate în D. din Iași; 1.184,40 RON reprezentând penalități de întârziere datorate de pârâtă până la data de 05.11.2018, pentru întârzierea plății remunerațiilor menționate la primul capăt al cererii de chemare în judecată; penalități de 0,1%/zi de întârziere datorate de către pârâtă până la data plății remunerațiilor în suma de 7.497 RON, începând cu data de 06.11.2018 și până la data plății efective a acestor remunerații.

De asemenea, reclamanta a solicitat instanței să oblige pârâta să comunice un raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formațiilor/soliștilor, data și locația desfășurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; să dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu (taxa de timbru, onorariu avocat, onorariu expert, etc.).

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile Legii nr. 8/1996 a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, cu modificările ulterioare, metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011, art. 1270 și urm. C. civ., art. 30, alin. (1) și art. 148 și urm. C. proc. civ. și Convenția de la Berna ratificată de România prin Legea nr. 77/1998.

2 . Hotărârea pronunțată de tribunal în primă instanță.

Prin sentința civilă nr. 768/25.05.2021, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis cererea de majorare a onorariului formulată de expertul contabil E., a dispus majorarea onorariului provizoriu în sumă de 1.000 RON cu suma de 2.470 RON (onorariul definitiv fiind în sumă de 3.470 RON) și a obligat reclamanta la plata diferenței de 2.470 RON, dispoziție executorie. Tribunalul a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 45.468 RON, reprezentând despăgubiri constând în triplul remunerației plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeași categorie, corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale, pentru spectacolele desfășurate în D., Iași, în perioada ianuarie 2016- februarie 2019. Totodată, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată în subsidiar și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 6.565 RON, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, taxa ONRC, onorariu avocațial, onorariu expertiză).

Împotriva sentinței civile nr. 768 din 25 mai 2021 au declarat apeluri reclamanta UCMR - ADA și pârâta B. S.R.L.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 1830A/2022 din data de 05 decembrie 2022, a respins apelul declarat de reclamanta UCMR - ADA împotriva sentinței civile nr. 768/25.05.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

Curtea a respins apelul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 786/25.05.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.

Împotriva deciziei sus-menționate a formulat recurs pârâta B. S.R.L.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a arătat că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, întrucât instanța de apel a respins în mod eronat ca inadmisibil apelul, motivând că îndreptarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului, ci numai în condițiile art. 442 C. proc. civ., în condițiile în care, în cuprinsul sentinței pronunțate la fond, nu se regăsește nicio eroare materială.

Recurenta a arătat că instanța de fond a admis cererea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumei de 45.468 RON, conform concluziilor din răspunsul la obiecțiunile expertizei, sumă ce ar reprezenta triplul remunerațiilor ce ar fi legal datorate dacă s-ar fi încheiat autorizația neexclusivă. Această sumă este eronată, calculată în mod greșit de expert și nu de instanța de judecată. Susține că instanța de judecată de la fondul cauzei s-a rezumat doar la a valida concluziile raportului de expertiză, fără o verificare prealabilă a cuantumului sumelor cuprinse în acesta și fără respectarea dispozițiilor art. 22 C. proc. civ. - rolul judecătorului în aflarea adevărului, potrivit căruia instanța putea să ceară lămuriri atât părților, cât și expertului desemnat, în ceea ce privește calculul sumelor cuprinse în raportul de expertiză.

Expertul are ca bază de calcul pentru o remunerație procentuală de 5% următoarele sume: 5.087 RON + 793 RON + 2214 RON + 7.062 RON = 15.156 RON . În ceea ce privește suma de 5.087 RON, aceasta este evidențiată de expert la fila x din răspunsul la obiecțiuni, având ca bază de calcul pentru un număr de 11 concerte declarate la DITL și nedeclarate la UCMR-ADA, suma de 33.910 RON, sumă la care se aplică procentul de 5% reprezentând remunerație datorată. Calculând acest procent rezultă următoarea sumă: 33.910 RON*5% = 1695,5 RON reprezentând remunerație. Triplul remunerației îl reprezintă suma de 1695,5 RON * 3=5.086,5 RON, rotunjit la 5.087 RON. Astfel, această sumă evidențiată în concluziile răspunsului la obiecțiuni reprezintă deja triplul remunerației și nu doar remunerația de 5%.

În ceea ce privește suma de 793 RON, acesta este corectă și reprezintă procentul de 5% din suma de 15.850 RON ce reprezintă baza de calcul. Triplul remunerației pentru această sumă este în cuantum de 793* 3 = 2379 RON .

În ceea ce privește suma de 2.214 RON, aceasta este eronată. Remunerația corectă în cuantum de 5% din baza de calcul de 37.124 RON este de 1856 RON. Însă la această sumă expertul a adăugat și TVA - ul în cuantum de 358 RON, astfel rezultând suma de 2.214 RON. Triplul remunerației pentru această sumă este în cuantum de 1.856*3 = 5.568 RON .

Problema TVA-ului a fost tranșată prin sentința civilă nr. 1294/03.06.2019 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2018 (din care a fost disjuns acest dosar), rămasă definitivă prin neapelare, din care reiese nelegalitatea aplicării cotei de TVA la remunerațiile restante.

În ceea ce privește suma de 7.062 RON, aceasta este evidențiată de expert în tabelul de la filele x din răspunsul la obiecțiuni. Așa cum chiar expertul menționează în tabel, această sumă de 7.062 RON reprezintă deja triplul remunerației. Astfel, remunerația procentuală de 5% este evidențiată în coloana numărul 5 din tabel, iar triplul remunerației este evidențiat în coloana numărul 6 din tabelul întocmit de expert.

Concluzionând, susține că triplul remunerației datorat de pârâtă este compus din următoarele sume: 5.087 RON + 2.379 RON + 5.568 RON + 7.062 RON = 20.096 RON.

Într-adevăr, în conformitate cu art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 se acordă despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, însă solicită să se observe că unele din aceste sume au fost triplate de două ori, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor de drept material.

În drept, recurenta a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Nu au fost invocate motive de recurs de ordine publică.

În cauză nu a fost formulată întâmpinare de către intimata-reclamantă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 23 februarie 2023 și trimis, spre soluționare, prin repartizare computerizată aleatorie, completului de filtru nr. 9.

Prin rezoluția de primire din 09 martie 2023 s-a dispus comunicarea cererii de recurs intimatei și apoi, după efectuarea procedurilor de comunicare, întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului de către magistratul-asistent.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că partea are deschisă calea de atac a recursului, recursul este semnat și legal timbrat, formulat în termenul legal și motivat, iar motivele de recurs privitoare la greșita respingere a apelului ca inadmisibil pot fi încadrate în ipoteza de casare prevăzută de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu din 16 aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată la data de 18 iunie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

Critica din recurs vizând greșita soluționare a apelului ca inadmisibil, ca urmare a greșitei aprecieri a criticilor din apel drept o cerere de îndreptare a erorilor materiale strecurate în sentința pronunțată la fondul cauzei are caracter fondat.

Prin apelul declarat, pârâta B. S.R.L. a criticat sentința primei instanțe sub aspectul greșitei soluționări a acțiunii în pretenții, atât cu referire la calculul greșit din expertiză, prin efectuarea de două ori a operațiunii de triplare a remunerațiilor, ceea ce a condus la mărirea artificială a cuantumului sumei datorate, cât și prin greșita preluare a calculului propriu-zis al remunerațiilor de către instanță.

Răspunzând acestor motive de apel, Curtea de apel a consemnat în decizia recurată:

"Se susține de către apelanta-pârâtă faptul că sentința apelată cuprinde o serie de erori, deoarece cuantumul despăgubirilor așa cum este menționat în dispozitiv reprezintă deja triplul remunerației.

Curtea a constatat ca find întemeiată apărarea formulată de către apelanta reclamantă, în sensul că aceste critici nu pot face obiectul analizei instanței de apel în calea procedurală aleasă de pârâtă.

Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 445 C. proc. civ., îndreptarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului, ci numai în condițiile art. 442 C. proc. civ.

Constatând că apelul declarat de pârâtă nu cuprinde critici de netemeinicie sau de nelegalitate la adresa hotărârii de fond, ci doar învederarea unor erori materiale cu privire la sume care nu sunt contestate sub aspectul temeiniciei lor, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. (1) rap. la art. 445 C. proc. civ., Curtea a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă, ca inadmisibil."

Potrivit art. 442 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.

Procedura îndreptării hotărârilor judecătorești presupune corectarea unor erori materiale apărute, cu ocazia redactării, în cuprinsul minutei, practicalei, considerentelor sau chiar în dispozitivul unei hotărâri. Aceste erori materiale vizează greșeli sau omisiuni cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau de calcul, precum și orice alte erori materiale, a căror corectare nu are influență asupra soluției pronunțate cu privire la litigiul dedus judecății.

Pe calea acestei proceduri, nu pot fi remediate erori de judecată, oricât de evidente ar fi acestea, ele neputând fi corectate decât prin intermediul exercitării căilor de atac prevăzute de lege.

Contrar celor reținute în decizia recurată, prin care se arată că apelul declarat de pârâtă nu cuprinde critici de netemeinicie sau de nelegalitate la adresa hotărârii de fond, ci doar învederarea unor erori materiale cu privire la sume care nu sunt contestate sub aspectul temeiniciei lor, se reține că apelul vizează atât calculul greșit al remunerațiilor datorate efectuat de către expertul desemnat în cauză în cuprinsul expertizei contabile întocmite (baza de calcul greșită, modalitatea de înmulțire efectuată de două ori), cât și modalitatea de prelucrare de către instanța de judecată a concluziilor expertului, ceea ce conturează ideea unor critici privitoare la o eroare de judecată.

Din formularea art. 442 alin. (1) C. proc. civ. rezultă fără echivoc că pot face obiectul unei astfel de cereri exclusiv erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse într-o hotărâre, nu și criticile care vizează fie întocmirea defectuoasă a calculului prin intermediul expertizei, fie preluarea greșită a unui astfel de calcul de către instanță de judecată, cercetarea unor astfel de critici presupunând realizarea unui raționament al cărui rezultat influențează soluția pronunțată.

De aceea, se conchide de către instanța de recurs că în cauză se identifică motive de apel care privesc erori de judecată săvârșite de prima instanță, ceea ce conduce la concluzia caracterului nelegal al considerentelor instanței de apel, nefiind în discuție simpla preluare eronată a unui calcul, ci săvârșirea unor greșeli de fond în stabilirea sumelor datorate.

Se verifică astfel incidența ipotezei de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva greșitei aplicări a art. 442 alin. (1), coroborat cu art. 445 C. proc. civ., având drept consecință absența unei argumentații adecvate a deciziei cu referire la motivele apelului formulat de pârâtă - ce constituie o nesocotire a art. 476 și art. 477 C. proc. civ.

Încălcarea tuturor acestor norme procedurale - sancționate cu nulitatea virtuală - atrage incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în aplicarea art. 175 alin. (1) C. proc. civ., deoarece recurenta pârâtă a dovedit vătămarea suferită, constând în faptul că nu i-au fost analizate criticile sale referitoare la obligarea sa la plata unor despăgubiri augmentate greșit ca urmare a pronunțării hotărârii recurate.

În consecință, reținând greșita respingere ca inadmisibil a apelului formulat și incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1830A din 05 decembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., va casa în parte decizia și va trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de pârâtă.

Având în vedere considerentele expuse, casarea va privi, în acord cu art. 496 alin. (2) C. proc. civ., numai acea parte din decizia recurată care cuprinde soluția dată apelului declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinței primei instanțe, decizia urmând a fi menținută pentru rest.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1830A din 05 decembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A..

Casează în parte decizia și trimite cauza la aceeași curte de apel pentru rejudecarea apelului pârâtei.

Menține în rest decizia recurată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 iunie 2024.