Decizia nr. 1463/2024 — ÎCCJ, Secția I civilă

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Instituția Prefectului Municipiului București, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Naționale, primarul Sectorului 3, Direcția Patrimoniu, Direcția Juridică din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București și Primăria Municipiului București prin Primar General, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Dispoziției nr. 21977/18.09.2020, emisă de Primăria Municipiului București prin Primar General, obligarea pârâtei Primăria Municipiului București prin Primar General să emită Dispoziție privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul teren in suprafața de 1827 mp situat în București, strada x nr. 61-63 sector 3 conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și conform dispozițiilor Legii nr. 165/2013.

Hotărârea pronunțată pe fond Prin sentința civilă nr. 323/07.03.2022 Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Instituția Prefectului Municipiului București, Primarul Sectorului 3 București și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Municipiului București, Primarul Sectorului 3 București și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Direcția Patrimoniu, Direcția Juridică din cadrul Primăriei Municipiului București, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Patrimoniu, Direcția Juridică din cadrul Primăriei Municipiului București, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință și, pe cale de consecință, a respins excepția autorității de lucru judecat și cererea, ca neîntemeiate. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A. solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, precum și repunerea în termenul de apel.

Hotărârea pronunțată în apel Prin decizia civilă nr. 338A din 07 martie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de repunere în termenul de apel, ca neîntemeiată. A admis excepția tardivității apelului. A respins apelul ca tardiv formulat de apelantul - reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 323/07.03.2022 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații - pârâți Instituția Prefectului Municipiului București, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Naționale, Primarul Sectorului 3, Direcția Patrimoniu - Direcția Juridică din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București și Instituția Primăriei Municipiului București prin Primar General.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 338A din 07 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă a declarat recurs recurentul-reclamant A..

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată, intimatul Instituția Prefectului Municipiului București a invocat în principal nemotivarea recursului și în subsidiar respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție În condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 14 mai 2024, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare cu prioritate asupra excepției inadmisibilității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele: Dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei." Revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică în materia reglementării regulilor de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Conform art. 483 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului." Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Obiectul dosarului nr. x/2021, în care s-a declarat prezenta cale de atac, l-a constituit contestația formulată, în condițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, împotriva Dispoziției nr. 21977/18.09.2020 emisă de Primăria Municipiului București prin Primar General, prin care s-a cerut anularea acesteia și obligarea pârâtei Primăria Municipiului București prin Primar General să emită Dispoziție privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul teren în suprafață de 1827 mp situat în București, strada x nr. 61-63, sector 3 conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 165/2013. Prin urmare, sunt incidente dispozițiile speciale ale art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, potrivit cărora "hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului". În acest context normativ, rezultă că decizia civilă nr. 338A din 07 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în soluționarea apelului este o hotărâre definitivă, împotriva căreia nu poate fi exercitată calea de atac extraordinară a recursului. Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 338A din 7 martie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimații-pârâți Direcția Patrimoniu, Direcția Juridică din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București, Instituția Prefectului Municipiului București, Instituția Primăria Municipiului București prin Primar General, Primarul Sectorului 3 București și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Naționale.