ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1270/2024

Ședința publică din data de 15 mai 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Bujor, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.A. - Sucursala de Furnizare a Energiei Electrice Muntenia Nord Ploiești - Agenția de Furnizare a Energiei Electrice Galați, în contradictoriu cu pârâții B. și C., a solicitat obligarea acestora la plata sumei de 8372,22 RON, din care 8177,22 RON, reprezentând energie electrică, penalități de întârziere și taxe, calculate conform prevederilor contractuale și 195 RON, reprezentând taxa informare și emitere certificate de moștenitor de Camera Notarilor Publici, calculate conform prevederilor contractuale, precum și plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.

Prin sentința civilă nr. 882/2019 a Judecătoriei Târgu Bujor s-a admis acțiunea formulată și au fost obligați pârâții în solidar să achite reclamantei suma de 8372,22 RON din care 8177,22 RON reprezentând energie electrică, penalități de întârziere și taxe, calculate conform prevederilor contractuale și 195 RON, reprezentând taxa informare și emitere certificate de moștenitor de Camera Notarilor Publici, precum și cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, în cuantum de 513,86 RON.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen legal, pârâții B. și C..

Prin decizia civilă nr. 911/2021, pronunțată de Tribunalul Galați, s-a constatat perimat apelul formulat de apelanții-pârâți B. și C. împotriva sentinței civile nr. 882/2019 a Judecătoriei Târgu Bujor.

Împotriva deciziei civile nr. 911/2021 a Tribunalului Galați, a promovat recurs, în termen legal, pârâtul B..

Prin încheierea de ședință din data de 26 ianuarie 2022, instanța a dispus suspendarea judecății recursului în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților legal citate.

Prin decizia civilă nr. 178/R din data de 13 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă a fost admisă excepția perimării invocate de instanță din oficiu și a fost constatat perimat recursul declarat în cauză de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 911 din 21 septembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/2019.

Împotriva deciziei civile nr. 178/R din data de 13 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă a declarat recurs pârâtul B..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 23 octombrie 2023 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluția din 01 februarie 2024, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului la data de 15 mai 2024.

La acest termen de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas în pronunțare asupra excepției insuficientei timbrări și a nulității recursului pentru nemotivare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Deliberând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepțiilor insuficientei timbrări și nulității recursului, pentru nemotivare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, iar, conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Totodată, art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.

În cauza pendinte, Înalta Curte a fost învestită să soluționeze recursul declarat de recurentul-pârât împotriva deciziei de perimare a recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 911 din 21 septembrie 2021, pronunțate de Tribunalul Galați.

Conform dispozițiile art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

Se constată că recurentul-pârât a depus la dosar, odată cu memoriul de recurs dovada achitării unei taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON.

Drept urmare, prin rezoluția administrativă din 26 octombrie 2023, i s-a pus în vedere recurentului obligația de face dovada achitării unei diferențe de taxă în cuantum de 80 RON, potrivit art. 24 alin. (2), teza finală din O.U.G. nr. 80/2013.

Se reține că recurentul-pârât nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii, reducerii sau eșalonării și nici nu a făcut dovada achitării diferenței de taxă.

În acest context, achitarea sumei de 20 RON reprezintă o plată parțială, care nu corespunde obligației legale de a timbra cererea de recurs, astfel cum a fost stabilită de către instanță și comunicată recurentului-pârât.

Astfel, neîndeplinirea obligației de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă căii de atac, este imputabilă exclusiv recurentului-pârât, care a înțeles să achite doar parțial taxa datorată potrivit legii, determinând aplicarea, de către insta9nță de recurs, a sancțiunii nulității, prevăzută expres la art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Se mai reține că art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 21 din Constituția României garantează dreptul de acces la justiție, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiție și a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor cazului, solvabilitatea solicitantului și faza procedurii sunt factori de care trebuie ținut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care s-a atins esența lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Față de aceste considerente, în raport cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția insuficientei timbrări a recursului, invocată din oficiu la termenul din 15 mai 2015, și va anula, ca insuficient timbrat, recursul.

De altfel, Înalta Curte reține și împrejurarea că cererea de recurs este nulă, recurentul-petent neformulând critici de nelegalitate împotriva încheierii atacate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Art. 487 alin. (1) din același act normativ prevede că "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs".

Așadar, motivarea recursului se face prin însăși cererea de recurs sau, în ipoteza în care se depun printr-un memoriu separat, înlăuntrul termenul de exercitare a recursului. Excepțiile prevăzute de textele procedurale precizate vizează motivele de casare de ordine publică sau situația în care termenul de exercitare a căii de atac curge de la alt moment decât cel al comunicării hotărârii.

Conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Prin urmare, obligației procesuale instituite prin textul de lege cuprins în art. 487 alin. (1) C. proc. civ. îi corespunde, corelativ, și o sancțiune, aceea a nulității prevăzută de art. 489 alin. (1) din același act normativ.

Totodată, potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare (…)".

Astfel, prin norma juridică antereferită, se reglementează termenul pentru declararea căii de atac a recursului.

În ceea ce privește termenul pentru motivarea căii de atac declarate sunt incidente dispozițiile art. 494 din C. proc. civ., potrivit cărora dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în secțiunea care vizează căile extraordinare de atac, raportat la art. 470 alin. (5) din același Cod, care stipulează următoarele:

"În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii".

În raport de dispozițiile legale menționate, Înalta Curte reține că există două momente, respectiv termenul de 5 zile de la pronunțare pentru declararea căii de atac și termenul de 5 zile de la comunicare deciziei atacate pentru motivarea recursului.

În ceea ce privește termenul de motivarea a căii de atac, care curge de la data comunicării încheierii hotărârii atacate, se constată că, în cuprinsul declarației de recurs formulate de recurentul-pârât, depuse la 18 septembrie 2023, se menționează doar că se atașează dovada plății taxei judiciare de timbru și cererea de comunicare electronică, fără a fi dezvoltate motive de nelegalitate împotriva deciziei atacate.

Conform dovezii de înmânare aflate la dosarul Curții de Apel Iași, secția civilă, decizia nr. 178/R din 13 septembrie 2023, a fost comunicată recurentului la data de 11 octombrie 2023.

Raportând dispozițiile legale menționate la circumstanțele speței, se reține că termenul de 5 zile pentru motivarea recursului, prevăzut de art. 421 alin. (2) coroborat cu art. 494 raportat la art. 470 alin. (5) din C. proc. civ., calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din C. proc. civ., s-a împlinit la data de 17 octombrie 2023.

Cum motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei, întrucât nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., care este incidentă, respectiv sancțiunea nulității recursului.

În raport de toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., care prevăd că, în cazul în care au fost invocate mai multe excepții simultan, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc, Înalta Curte va constata prioritară excepția insuficientei timbrări a căii de atac și, admițând excepția, va anula recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul B. împotriva deciziei civile nr. 178/R din data de 13 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.