ÎCCJ, Decizia nr. 218/2024
ÎCCJ, Decizia nr. 218/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 21 octombrie 2024
Asupra recursului;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
l. Circumstanțele cauzei
Hotărârea contestată
Prin decizia civilă nr. 1742 din 26 septembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a respins ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 973/2022 din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.
În motivare, Înalta Curte a arătat că cererea de revizuire a fost promovată cel mai devreme la 3 februarie 2023, fiind formulată cu depășirea termenului de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., termen care a început să curgă de la rămânerea definitivă a ultimei hotărâri, respectiv 19 octombrie 2022 și s-a împlinit la 21 noiembrie 2022 (într-o zi de luni), cu aplicarea art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ. coroborat cu art. 181 alin. (2) din C. proc. civ.
Cererea de recurs
În speță, A. a declarat recurs împotriva deciziei menționate anterior, care a fost înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2023.
Prin memoriul de recurs, recurenta arată că cererea de revizuire trebuia examinată nu doar din perspectiva motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ci și a motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Astfel, prin recurs, fără a critica soluția privind tardivitatea cererii de revizuire, revizuenta solicită a se constata că era incident și motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (5) din C. proc. civ., argumentat prin cerere că a descoperit, după data hotărârii, înscrisuri noi, relevante cauzei, pe care nu le identifică și nu le depune la dosarul cauzei.
Apărările părților
Intimata Biblioteca Județeană "B." Bacău a depus întâmpinare prin care invocă excepția nulității recursului pentru că acesta nu a fost motivat, iar pe fondul cauzei solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Procedura derulată în recurs
La termenul de judecată de la 18 martie 2024, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus suspendarea recursului, în temeiul art. 411 alin. (2) din C. proc. civ., având în vedere că părțile nu au solicitat judecata cauzei în lipsa lor la proces.
La data de 29 aprilie 2024, recurenta a depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători
În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția nulității recursului, deoarece nerespectarea acestei condiții atrage sancțiunea nulității, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.
Înalta Curte reține că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de judecată asupra situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În speță, cererea de recurs conține declarația de recurs și susținerea părții potrivit căreia în cauză era incident și un alt motiv de revizuire (neargumentat juridic). Astfel, recurenta indică temeiul de drept al cererii de revizuire, respectiv că cererea de revizuire este admisibilă în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.
Or, cum prin cererea de recurs nu au fost formulate de recurentă critici concrete cu privire la soluția atacată cu recurs pronunțată de instanța de revizuire, respectiv de respingere, ca tardivă a cererii formulate, acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., urmărește să supună instanței superioare examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii nr. 1742 din 26 septembrie 2023 cu regulile de drept aplicabile.
Prin urmare, constatând că recurenta A. nu a formulat critici împotriva hotărârii atacate și, cum în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. și va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 1742 din 26 septembrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 21 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.