ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 15 februarie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 17.10.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări contestație împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României nr. x/11.10.2022 a Directorului pentru Imigrări a Municipiului București, solicitând admiterea contestației și anularea deciziei de returnare.
La data de 31.10.2022 reclamantul a depus la dosar cerere adițională, prin care a formulat un nou capăt de cerere, respectiv: să se constate, ca efect al nulității deciziei de revocare a dreptului de ședere, cuprinsă în decizia de returnare de pe teritoriul României nr. x/11.10.2022 a Direcției pentru Imigrări a mun. București, că dreptul său de ședere nu a fost revocat legal, cu consecința de a se dispune obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrării, Direcția pentru Imigrări a mun. București, să soluționeze cererea de prelungire a dreptului de ședere formulată în termen.
Reclamantul a formulat și cerere de sesizare a Curții Constituționale a României, invocând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002, care consacră caracterul definitiv al hotărârii prin care se contestă o decizie de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) anterior menționat.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 370 din 27 februarie 2023 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:
"Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale a României ca inadmisibilă.
Respinge cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare ca neîntemeiată.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Imigrări a municipiului București, din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, astfel cum a fost modificată.
Anulează decizia de returnare de pe teritoriul României nr. x/11.10.2022.
Obligă pârâtul să soluționeze cererea de prelungire a dreptului de ședere formulată de reclamant.
Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată."
Recursul exercitat în cauză
Împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României pronunțate prin sentința anterior menționată a declarat recurs recurentul-reclamant A., fără însă ca acesta să indice și să dezvolte motive de nelegalitate a hotărârii.
Apărările formulate de intimat
Intimatul-pârât Minsterul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția pentru Imigrări a Municipiului București a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală a soluției pronunțate de prima instanță.
În ședința publică de judecată din data de 15.02.2024 reprezentanta Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."
Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.:
"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
În speță, soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României, pronunțată prin sentința civilă nr. 370 din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, putea fi recurată în termen de 48 de ore de la pronunțare, înăuntrul acestui termen de declarare partea ce promovează calea de atac trebuind să o și motiveze.
Desi cererea de recurs a fost formulată în termenul anterior menționat, Înalta Curte reține lipsa oricărui reper procedural referitor la încadrarea în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., text care nu a fost nici generic invocat de către recurent.
Pentru considerentele expuse, constatând că recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor impuse de normele C. proc. civ. și nu a formulat critici concrete de nelegalitate împotriva soluției primei instanțe, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de reprezentanta Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constatând nul recursul promovat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului.
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României pronunțate prin sentința civilă nr. 370 din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 15 februarie 2024.