ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2685/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 24.08.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație anularea adresei nr. x din data de 07.08.2020, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că cererea de acordare a dreptului de ședere permanentă i-a fost respinsă, în temeiul art. 71 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor din Romania, republicată, cu obligarea intimatei la acordarea dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României.

Hotărârea primei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 612 din data de 16.04.2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație, a anulat adresa nr. x/07.08.2020 emisă de Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație privind refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung, a dispus reevaluarea cererii reclamantului A. privind solicitarea de acordare a dreptului de ședere pe termen lung și a respins în rest cererea de chemare în judecată.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 612 din data de 16.04.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General Pentru Imigrări - Direcția Migrație.

Hotărârea atacată cu contestație în anulare

Prin decizia nr. 1553 pronunțată la 16 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări împotriva sentinței nr. 612 din 16 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv.

Contestația în anulare

Împotriva deciziei nr. 1553 pronunțată la 16 martie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, a formulat contestație în anulare contestatoarul Inspectoratul General pentru Imigrări, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2022.

În cuprinsul motivării sale, contestatorul a precizat că prin Decizia nr. 1553 din data de 16.03.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca tardiv, recursul declarat de recurentul-pârât, Inspectoratul General pentru Imigrări, împotriva sentinței nr. 612 din 16 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Menționează că prin intermediul adresei emise la data de 14.12.2021 în dosarul nr. x/2020 instanța de recurs a solicitat Inspectoratului General pentru Imigrări să depună la dosarul cauzei, până la data de 16.03.2022, dovada datei de depunere a căii de atac.

La data de 23.02.2022, ora 07:19, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis la adresele de poștă electronică x, respectiv y, adresa de înaintare a documentelor solicitate de instanța de judecată, respectiv: - copia filei din "Registrul de Intrare, Ieșire Corespondență Ordinară" existent la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări din cuprinsul căreia reiese că hotărârea civilă nr. 612/2021 a fost comunicată instituției la data de 26.07.2021 și - Copia filei din "Borderou de Poștă" existent la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări din cuprinsul căreia reiese că recursul formulat de instituție a fost înaintat prin intermediul serviciilor specializate de poștă la data de 11.08.2021.

A susținut contestatorul că în urma unei erori materiale, instanța de recurs nu a luat în considerare înscrisurile transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări, cu toate că instituția a efectuat demersurile necesare în vederea dovedirii transmiterii recursului în termenul legal, eroare ce a fost esențială în adoptarea soluției instanței supreme.

Mai mult, chiar dacă instituția a făcut demersurile necesare în vederea transmiterii instanței de judecată a documentelor solicitate, acestea nu au fost luate în considerare, fapt ce a condus la respingerea recursului Inspectoratului General pentru Imigrări ca tardiv formulat, cu toate că acesta fusese depus în termenul legal.

Solicită admiterea contestației în anulare și, rejudecând, instanța de recurs să admită recursul, astfel cum a fost formulat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare

Înalta Curte analizând contestația în anulare, în raport cu motivele invocate și cu dispozițiile procedurale aplicabile, o va admite pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) din C. proc. civ.: Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

În accepțiunea textului de lege menționat, motivul de contestație referitor la săvârșirea unei greșeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În acest sens, doctrina și jurisprudența constantă în materie a statuat că prin eroare materială ca temei al unei contestații în anulare se înțelege orice eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea lui ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate, în absența unor înscrisuri necomunicate de instanța de fond, sau in condițiile depunerii in termen a taxei de timbru la oficiul poștal și comunicată instanței ulterior pronunțării, iar pentru verificarea acestor situații nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speță, ne aflăm tocmai într-o asemenea situație în care instanța de recurs, prin decizia contestată a respins ca tardiv formulat recursul reținând că, "din actele dosarului rezultă că sentința civilă nr. 612 din 16 aprilie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal i-a fost comunicată pârâtului la la data de 26.07.2021, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de comunicare aflate la dosarul de fond, iar recursul a fost depus la data de 12.08.2021, conform ștampilei de înregistrare dosarului de recurs, precum și a borderoul nr. 1 din data de 12.08.2021, transmis de Curtea de Apel București, unde, la poziția 17, este înregistrată corespondența pentru dosar nr. x/2020, nr. de ieșire x".

A constatat instanța de recurs că recursul a fost depus la data de 12.08.2021, fiind declarat și formulat cu depășirea termenului legal de 15 zile de la comunicarea sentinței, impus de lege.

Înalta Curte constată, în raport de înscrisul (xeroxat din caietul original transmis instanței) aflat la fila x a prezentului dosar și celelalte acte aflate la dosar, că prin poștă specială s-a comunicat pe adresa Curții de Apel București, lucrarea cu nr. x/11.08.2021.

Contestatorul susține că această adresă, deși a fost atașată la dosarul de recurs, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (ce cuprind un istoric al primirii sentinței și a cererii de declarare a căii de atac, împreună cu un referat de expediere întocmit de un comisar - șef de poliție), nu a fost avută în vedere de către instanță la soluționarea recursului.

Din verificarea borderoului original înaintat de contestator la solicitarea instanței în cadrul judecării contestației în anulare, Înalta Curte constată că la data de 11 august 2021, a fost transmisă către CAB București lucrarea nr. x (număr de înregistrare al corepondenței) prin care se declara recurs de către Inspectoratul General pentru Imigrări împotriva sentinței nr. 612/16.04.2021 pronunțate de Curtea de Apel București.

Se constată, astfel că eroarea materială invocată de contestator se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., de natură să justifice contestația în anulare pendinte, în condițiile în care instanța de recurs, nu a avut la dosar corespondența originală pentru a fi în măsură să aprecieze asupra legalității comunicării recursului, întrucât fila x (copia borderoului original înaintat în susținerea contestației în anulare - ce poartă nr. 10 din data de 11 august 2021) din dosar x/2022 vizând contestația în anulare, nu corespunde cu dosarul de recurs nr. x/2020

Cum în cauză instituția pârâtă a procedat la comunicarea căii de atac extraordinare potrivit dispozițiilor art. 183 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., prin Poșta Specială din cadrul Unității Militare 0356, la data de 11 august 2021, astfel cum rezultă din dovada de la dosar, recursul formulat la data de 11 august 2021 este în termen.

Fața de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., va admite contestația în anulare formulată de Inspectoratul General pentru Imigrări împotriva deciziei nr. 1553 pronunțată la 16 martie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.

Întrucât soluționarea cauzei la acest termen nu este posibilă, instanța rămânând în pronunțare exclusiv asupra admisibilității contestației în anulare, se va stabili un termen pentru judecarea recursului, astfel încât,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de Inspectoratul General pentru Imigrări împotriva deciziei nr. 1553 pronunțată la 16 martie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.

Anulează decizia atacată.

Stabilește termen pentru rejudecarea recursului la data de 21 septembrie 2023, cu citarea părților.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 18 mai 2023.