ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 887/2024

Cadrul procesual Prin încheierea de ședință din data de 10.09.2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016, s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., ca urmare a decesului intimatului A..

Soluția instanței de fond La termenul de judecată din 04.11.2022, instanța a invocat excepția perimării cererii de îndreptare, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016 și a acordat termen la 13.01.2023, pentru a fi citate părțile cu mențiunea de a formula concluzii cu privire la această excepție. Prin decizia nr. 9/2023 din 13 ianuarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat perimată judecata cererii de repunere pe rol a cauzei, formulată de petenta B., în cauza privind cererea de îndreptare, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 4 noiembrie 2020, 18 decembrie 2020 și a deciziei civile nr. 309 din 18 decembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016, formulată de apelantele-reclamante C., și prin procurator D., și B., în contradictoriu cu intimații A., prin moștenitori E. și A., Baroul Bacău, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Uniunea Națională a Barourilor din România, prin Consiliul UNBR, Consiliul UNBR; F. S.A. București, reținând că de la data suspendării cauzei și până la data pronunțării acestei hotărâri au trecut mai mult de 6 luni. Prin încheierea din 10 februarie 2023 a fost admisă în parte cererea de îndreptare eroare materială. S-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul și dispozitivul deciziei civile nr. 9/2023 a Curții de Apel Bacău, în sensul că se va trece corect că "se constată perimată cererea de îndreptare eroare materială, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău", în loc de "constată perimată judecata cererii de repunere pe rol a cauzei", cum eronat s-a trecut. Au fost respinse restul cererilor ca nefondate.

Cererile de recurs Împotriva încheierii din 4 noiembrie 2022 și a deciziei nr. 9/2023 din 13 ianuarie 2023, ambele pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, a formulat recurs B., înregistrat în cadrul dosarului nr. x/2023 al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Împotriva încheierii din 10 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, a formulat recurs B., înregistrat în cadrul dosarului nr. x/2023 al Înaltei Curți de Casație și Justiție. 3.1 Împotriva încheierii din 4 noiembrie 2022 și a deciziei nr. 9/2023 din 13 ianuarie 2023, ambele pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, a formulat recurs B., solicitând admiterea acestuia, desființarea încheierii și deciziei menționate, respingerea excepției perimării și admiterea cererii de redeschidere (repunere pe rol) a judecării cererii de îndreptare eroare materială, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016 și trimiterea la instanța inițial învestită pentru judecarea cererii antereferite, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului, a arătat că este netemeinică și nelegală sentința nr. 9/2023 prin care se dispune netemeinic și nefondat "Constată perimată judecata cererii", instanța de fond pronunțând nelegal hotărârea de perimare "conform art. 402 teza finală C. proc. civ., azi, 13.01.2023", deși hotărârea de perimare trebuia pronunțată conform C. proc. civ. art. 421 "Hotărârea de perimare", iar potrivit C. proc. civ. art. 421 alin. (2): "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de cinci zile de la pronunțare". A susținut recurenta că la 9.02.2022, în interiorul termenului de șase luni, a formulat prima cerere de redeschidere (repunere pe rol) a cauzei suspendate de instanță în baza art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.. Prin încheierea din 15.04.2022, instanța a respins cererea formulată, deși a fost indicat moștenitorul defunctului A., respectiv fiul acestuia, A., fiind deci întrerupt cursul perimării. Prin urmare, de la 15.04.2022 a început să curgă un nou termen de perimare de șase luni, întrerupt la 15.09.2022, când s-a formulat a doua cerere de redeschidere (repunere pe rol) a cauzei suspendate de instanță. A menționat recurenta că ultimul act de procedură a fost reprezentat de încheierea din 15.04.2022, iar termenul de perimare se împlinea la 15.10.2022. Având în vedere că la 15.09.2022 s-a formulat din nou cerere de redeschidere a cauzei suspendate, în mod netemeinic și nefondat a invocat instanța din oficiu excepția perimării. Recurenta a mai arătat că a formulat cerere îndreptare neregularitate încheiere de ședință publică pronunțată la 04.11.2022 întrucât s-a menționat eronat "încheiere - ședința publică de la 15 aprilie 2022", iar instanța nu s-a pronunțat asupra acesteia. 3.2 Împotriva încheierii din 10 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, a formulat recurs B., solicitând admiterea acestuia și, în rejudecare, admiterea cererii de îndreptare eroare materială, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016. În motivare, recurenta a arătat că încheierea nu corectează eroarea materială din expunerea deciziei civile nr. 9/2023 (corect fiind sentința civilă nr. 9/2023) în care se menționează în mod eronat că s-a dispus suspendarea cauzei la 13.01.2023, aceasta fiind, de fapt, data pronunțării deciziei. A mai susținut recurenta că încheierea de ședință din 10 februarie 2023 nu îndreaptă eroarea materială, ci lămurește și completează dispozitivul deciziei civile nr. 9/2023, deoarece dispozitivul deciziei dispune incomplet "constată perimată judecata cererii". Totodată, această încheiere nu îndreaptă eroarea materială, având în vedere faptul că pe internet se menționează în mod eronat la încheiere de ședință publică din 04.11.2022 că s-a dispus amânarea cauzei pentru ca părțile să formuleze concluzii cu privire la "excepția perimării apelului", corect fiind "excepția perimării privind cererea de îndreptare, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016". A menționat recurenta că instanța trebuie să completeze dispozitivul sentinței civile nr. 9/2023 și să se pronunțe asupra cererii de îndreptare a neregularității din încheierea de ședință publică pronunțată la 4.11.2022, în care s-a menționat în mod eronat "încheiere - ședința publică de la 15 aprilie 2022".

Apărările intimaților 4.1 Intimatul-pârât UNBR a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. 4.2 Intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Alte aspecte procesuale La 14 august 2023, recurenta a invocat excepția conexității dosarului nr. x/2023 cu dosarul nr. x/2023, iar prin încheierea din 14 decembrie 2023, Înalta Curte a apreciat că se impune reunirea celor două cauze. Prin încheierea de ședință din 17 ianuarie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte a admis excepția conexității și a dispus conexarea dosarului nr. x/2023 la dosarul nr. x/2023. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că argumentele critice expuse de recurentă pot fi circumscrise motivului de nelegalitate reglementat de punctul 5 al art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. În speță, prin încheierea din 10 septembrie 2021, Curtea de Apel Bacău a dispus, în baza art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de îndreptare eroare materială, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016, până la introducerea în cauză a moștenitorilor intimatului A.. Prin cererea din 9 februarie 2022, recurenta a solicitat repunerea cauzei pe rol, iar instanța a acordat termen de judecată la 15.04.2022. La acest termen de judecată, instanța a respins cererea de repunere a cauzei pe rol, reținând că motivele invocate de petente au natura unor critici împotriva încheierii de suspendare a cauzei, motive pentru care petentele aveau la îndemână calea recursului. A apreciat judecătorul fondului că, pentru reluarea judecății, se impunea ca, potrivit art. 415 alin. (2) din C. proc. civ., prin cererea de redeschidere a procesului să fie arătați moștenitorii. Instanța de fond a constatat că petentele nu au depus nicio probă la dosar din care să reiasă că avocat A. este moștenitorul defunctului intimat A. sau că ar fi singurul moștenitor. În raport de adresa emisă de serviciul de stare civilă din cadrul Consiliului local Bacău, în sensul că numitul A. a decedat la Cluj Napoca și că nu s-a depus cerere de deschidere a procedurii succesorale la Bacău, în lipsa indicării moștenitorilor, a apreciat curtea de apel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 415 din C. proc. civ. Înalta Curte reține că, din interpretarea dispozițiilor art. 416 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. rezultă că, pentru a opera perimarea cererii, trebuie ca pricina să rămână în nelucrare timp de 6 luni, ca termenul de perimare să nu fi fost întrerupt ori suspendat pentru vreuna din cauzele indicate la art. 417 și art. 418 din C. proc. civ., iar lăsarea cauzei în nelucrare să nu se datoreze unor motive imputabile părții. Una dintre situațiile în care un proces rămâne în nelucrare este cea pe care o reglementează art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. - decesul părții, caz în care suspendarea judecății intervine de drept, independent de voința părții, până la introducerea în cauză a moștenitorilor. În cuprinsul dispozițiilor art. 415 pct. 2 din C. proc. civ. se prevede remediul procedural în cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei, însă una dintre părți dorește continuarea judecății. Astfel, judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1 - 6 din C. proc. civ. Prin urmare, redeschiderea judecății nu se poate solicita decât atunci când se cunosc persoanele care au calitate de moștenitor, dat fiind că aceasta determină și preluarea poziției procesuale a părții decedate. Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanța care a dispus măsura suspendării, însă înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispozițiile art. 416 din C. proc. civ. Totodată, pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții. Aceasta este și situația în speța dedusă judecății, părțile lăsând să treacă un interval de timp mai mare de 6 luni fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății cererii, de la data suspendării acestuia în data 10.09.2021, acesta fiind ultimul act de procedură îndeplinit în speță. Recurenta a susținut că, la 9.02.2022, în interiorul termenului de șase luni, a formulat prima cerere de redeschidere (repunere pe rol) a cauzei suspendate de instanță în baza art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.. A menționat recurenta că, prin încheierea din 15.04.2022, instanța a respins cererea formulată, deși a fost indicat moștenitorul defunctului A., respectiv fiul acestuia, A., fiind deci întrerupt cursul perimării. Prin urmare, a apreciat recurenta, de la 15.04.2022 a început să curgă un nou termen de perimare de șase luni, întrerupt la 15.09.2022, când s-a formulat a doua cerere de redeschidere (repunere pe rol) a cauzei suspendate de instanță. A menționat recurenta că ultimul act de procedură a fost reprezentat de încheierea din 15.04.2022, iar termenul de perimare se împlinea la 15.10.2022. Având în vedere că la 15.09.2022 s-a formulat din nou cerere de redeschidere a cauzei suspendate, în mod netemeinic și nefondat a invocat instanța din oficiu excepția perimării. Înalta Curte reține că susținerile recurentei sunt nefondate. Astfel, cererea de repunere pe rol formulată de reclamantă la 09.02.2022, în lipsa îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 415 pct. 2 din C. proc. civ., respectiv în lipsa indicării moștenitorilor intimatului defunct și depunerii unor probe în acest sens, nu poate constitui un act de procedură căruia să i se recunoască efectul de întrerupere a termenului de perimare. Cererea recurentei, deși purta denumirea de cerere de repunere pe rol, nu avea aptitudinea de a produce efectul specific unui astfel de act procedural, și anume reluarea cursului judecății, atâta vreme cât ea nu avea un conținut care să satisfacă exigențele art. 415 pct. 2 din C. proc. civ. Actul de procedură întreruptiv al cursului termenului de perimare trebuie să fie unul efectuat în vederea judecării procesului, cerință neîndeplinită de actul de procedură îndeplinit de recurentă. Cererii de repunere pe rol formulate la data de 09.02.2022 i se putea recunoaște calitatea de act valid de procedură care să întrerupă cursul perimării numai în condițiile în care ar fi cuprins și indicarea moștenitorilor, precum și probe în acest sens, deoarece numai într-un astfel de caz se putea pune capăt situației care a determinat suspendarea judecății cauzei și se putea considera că cererea a fost făcută cu scopul de reluare a judecății. Potrivit prevederilor art. 181 alin. (3) din C. proc. civ., când termenul se socotește pe luni, el se împlinește în ziua corespunzătoare zilei de plecare din ultima lună. În speță, termenul de perimare de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. a început să curgă la data de 10.09.2021, fiind împlinit la 10.03.2022, potrivit prevederilor legale enunțate anterior. Prin raportare la aceste repere temporale și la conținutul deficitar al cererii depuse de recurenta-reclamantă pentru a se relua judecata cauzei, se constată că în mod judicios a reținut instanța că pricina a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile recurentei, care nu a îndeplinit un act de procedură valabil de natură a întrerupe cursul perimării. În consecință, Înalta Curte constată nefondate criticile aduse de recurentă deciziei atacate. A mai susținut recurenta că instanța de fond a pronunțat în mod nelegal hotărârea de perimare "conform art. 402 teza finală C. proc. civ., azi, 13.01.2023", deși hotărârea de perimare trebuia pronunțată conform C. proc. civ. art. 421 "Hotărârea de perimare", iar potrivit C. proc. civ. art. 421 alin. (2): "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de cinci zile de la pronunțare". Potrivit dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.: "Hotărârea se poate pronunța în ședință publică, la locul unde s-au desfășurat dezbaterile, de către președinte sau de către un judecător, membru al completului de judecată, care va citi minuta, indicând și calea de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârii sau se poate pronunța prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței." Astfel, art. 402 din C. proc. civ. se referă la modalitatea de pronunțare a unei hotărâri, indiferent dacă este de perimare, suspendare, renunțare la judecată etc), iar în cauză instanța a pronunțat decizia potrivit tezei a doua, respectiv prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței. A mai susținut recurenta că încheierea din 10 februarie 2023 nu corectează eroarea materială din expunerea deciziei civile nr. 9/2023 (corect fiind sentința civilă nr. 9/2023) în care se menționează în mod eronat că s-a dispus suspendarea cauzei la 13.01.2023, aceasta fiind, de fapt, data pronunțării deciziei. Altă critică a recurentei privește faptul că încheierea de ședință din 10 februarie 2023 nu îndreaptă eroarea materială, ci lămurește și completează dispozitivul deciziei civile nr. 9/2023, deoarece dispozitivul deciziei dispune incomplet "constată perimată judecata cererii". Totodată, în opinia recurentei, această încheiere nu îndreaptă eroarea materială, având în vedere faptul că pe internet se menționează în mod eronat la încheiere de ședință publică din 04.11.2022 că s-a dispus amânarea cauzei pentru ca părțile să formuleze concluzii cu privire la "excepția perimării apelului", corect fiind "excepția perimării privind cererea de îndreptare, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016". A menționat recurenta că instanța trebuie să completeze dispozitivul sentinței civile nr. 9/2023 și să se pronunțe asupra cererii de îndreptare a neregularității din încheierea de ședință publică pronunțată la 4.11.2022, în care s-a menționat în mod eronat "încheiere - ședința publică de la 15 aprilie 2022". Cu privire la aceste aspecte, Înalta Curte reține că instanța de fond a admis în parte cererea de îndreptare eroare materială și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul și dispozitivul deciziei civile nr. 9/2023 a Curții de Apel Bacău, în sensul că se va trece corect că "se constată perimată cererea de îndreptare eroare materială, lămurire, completare a încheierilor de ședință din 04.12.2020, 18.12.2020 și a deciziei civile nr. 309/18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău", în loc de "constată perimată judecata cererii de repunere pe rol a cauzei", cum eronat s-a trecut. Totodată, s-a menționat în cuprinsul dispozitivului încheierii faptul că restul cererilor formulate de recurentă au fost respinse ca nefondate. Cu privire la mențiunile eronate de pe portalul instanței, în mod corect s-a reținut că sunt erori de tehnoredactare strecurate în sistemul ECRIS, iar nu în hotărârile instanței, astfel că nu pot face obiectul procedurii prevăzute de dispozițiile art. 442 din C. proc. civ. Cu privire la celelalte aspecte învederate, Înalta Curte constată că, astfel cum a remarcat și instanța de fond, recurenta nu dovedește vătămarea produsă, iar demersurile sale par a fi lipsite de folos practic, în condițiile în care finalitatea acestora vizează decizia nr. 309/18.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, decizie casată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza fiind trimisă spre o nouă judecată aceleiași instanțe. În concluzie, Înalta Curte constată că instanța de fond a realizat o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente cauzei, aspectele invocate de către recurenta-reclamantă prin cererea de recurs nefiind de natură să conducă la reformarea încheierilor și deciziei recurate. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile declarate de B. împotriva încheierii din 4 noiembrie 2022, a deciziei nr. 9/2023 din 13 ianuarie 2023 și a încheierii din 10 februarie 2023, toate pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, ca nefondate. PENTRU ACESTE MOTIVE,