ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 752/2024

Circumstanțele cauzei Prin sentința civilă nr. 618 din 30 septembrie 2021, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea având ca obiect "anulare act administrativ", formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., C., Primarul Municipiului Suceava și S.C. D. S.R.L. Suceava; a anulat Autorizația de construire nr. x/10.02.2020 emisă de Primarul Municipiului Suceava în favoarea pârâtei S.C. D. S.R.L. Suceava; a dispus restabilirea situației anterioare emiterii autorizației desființate. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal: Municipiul Suceava prin primar - solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar în rejudecare, respingerea acțiunii ca nefondată - și D. S.R.L, C. și B. - recursul acestor pârâți vizând și încheierea de ședință din 15.04.2021. Prin decizia civilă nr. 491 din 6 iunie 2022, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale active a Municipiului Suceava - reprezentat prin primar, excepție invocată de reclamantul-intimat și a respins recursul Municipiului Suceava - reprezentat prin primar - declarat împotriva sentinței civile nr. 618/30.09.2021, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal - pentru lipsa calității procesuale active a recurentului. Totodată, a respins ca nefondat recursul formulat de pârâții D. S.R.L., C. și B., împotriva încheierii din 15.04.2021 și a sentinței civile nr. 618/30.09.2021, ambele pronunțate de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal. La data de 7 iulie 2022, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal cererea de revizuire formulată de revizuenții D. S.R.L., C. și B., împotriva sentinței civile nr. 618 din 30 septembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2020 - cererea formând obiectul dosarului nr. x/2022 1.

Hotărârea instanței de revizuire Prin Decizia nr. 614 din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca nefondată cererea de revizuire a sentinței Tribunalului Suceava nr. 618/30.09.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, formulată de revizuenții D. S.R.L., C. și B., intimați fiind reclamantul A., Primarul Municipiului Suceava și Municipiul Suceava prin primar; s-a respins cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect; au fost obligații revizuenții la plata sumei de 2000 RON, în favoarea intimatului A., cheltuieli de judecată. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 614 din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs revizuenții S.C. D. S.R.L, C. și B., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Suceava, motivat de faptul că au fost nesocotite dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ. Astfel, Curtea de Apel Suceava a dispus respingerea cererii de revizuire ca nefondată, reținând în esență faptul că aspectul legat de încălcarea autorității de lucru judecat fusese analizat deja în litigiile vizate și, de asemenea, că în cele două litigii nu este dată tripla identitate cerută de lege pentru a putea fi reținută autoritate de lucru judecat. În legătură cu cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., revizuenții au reluat aspectele de ordin teoretic referitoare la instituția autorității de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătorești, arătând în mod explicit, asupra căror părți ale hotărârii poartă această autoritate, ce fel de statuări ale instanței, precum și tipul de hotărâri care sunt înzestrate cu autoritate de lucru judecat (art. 430 C. proc. civ.), menționând totodată, cele două efecte pe care le produce lucrul judecat - efectul pozitiv și efectul negativ (art. 431 C. proc. civ.). În continuare, au indicat hotărârile definitive potrivnice care conduc la încălcarea autorității de lucru judecat: 1) sentința nr. 470/27.07.2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, prin care s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată formulată de Instituția Prefectului Județului Suceava, cerere ce a avut ca obiect verificarea legalității actului administrativ reprezentat de autorizația de construire nr. x/10.02.2020 emisă de Primăria Municipiului Suceava. S-a reținut cu putere de lucru judecat că, autorizația de construire nr. x/10.02.2020 a fost emisă în mod legal de către Primăria Municipiului Suceava, fiind respectați toți indicatorii urbanistici și, de asemenea, fiind respectate limitele construcției autorizate față de proprietățile vecine. Demersul Instituției Prefectului Județului Suceava de a solicita anularea autorizației în discuție a venit ca urmare a sesizării Inspectoratului de Stat în Construcții Suceava, instituție ce la rândul său a primit o reclamație din partea intimatului, A. (potrivit adresei înregistrate de LS.C. Suceava sub nr. x/25.02.2020). 2) sentința nr. 618/30.09.2021 a Tribunalului Suceava prin care s-a dispus anularea Autorizației de construire nr. x/10.02.2021 emisă de Primăria Municipiului Suceava ca urmare a admiterii cererii de chemare în judecată formulată de intimatul A., persoană ce a făcut posibil, ca urmare a sesizării Inspectoratului de Stat în Construcții Suceava, demararea demersului judiciar finalizat cu sentința nr. 470/27.07.2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal. Practic, deși s-a analizat legalitatea aceluiași act administrativ contestat la inițiativa intimatul A., Tribunalul Suceava s-a pronunțat diametral opus prin cele două hotărâri judecătorești, respectiv prin sentința nr. 470/27.07.2020 s-a constatat legalitatea actului administrativ odată cu respingerea cererii de chemare în judecată, iar prin sentința nr. 618/30.09.2021, s-a dispus anularea actului administrativ reprezentat de Autorizația de construire nr. x/10.02.2021 emisă de Primăria Municipiului Suceava. Totodată, recurenții-revizuenți au reiterat motivele pentru care au apreciat că prin sentința nr. 618/30.09.2021 a Tribunalului Suceava s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 470/27.07.2020 pronunțată de Tribunalul Suceava: Au arătat că prin ambele demersuri judiciare ce au avut ca obiect anularea autorizației de construire în discuție, au fost invocate ca și motive de nelegalitate încălcări ale PUG-ului, PUZ-ului, RU- ului, ale dispozițiilor Legii nr. 50/1991 și ale Ordinului nr. 839/2009 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, precum și lipsa avizelor și acordurilor necesare în vederea realizări construcției. Ca element de noutate, în cel de-al doilea litigiu, intimatul A. a invocat și încălcarea acordului notarial dat de către acesta pentru emiterea autorizației de construire modificată cu prilejul schimbării temei de proiectare, respectiv lipsa unui nou acord notarial. Prin considerentele sentinței nr. 470/27.07.2020 pronunțată de Tribunalul Suceava au fost analizate aspectele ce țin de încălcarea PUG-ului, PUZ-ului, RUL-ului, ale dispozițiilor Legii nr. 50/1991 și ale Ordinului nr. 839/2009 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, Tribunalul Suceava concluzionând că Autorizației de construire nr. x/2020 a fost în mod legal emisă de către Primăria Municipiului Suceava, aspect ce a dus la respingerea cererii de anulare a acesteia. Contrar celor reținute cu putere de lucru judecat, prin sentința nr. 470/27.07.2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, aceeași instanță de judecată, prin sentința nr. 618/30.09.2021, a reținut încălcarea Planului Urbanistic Zonal și a Regulamentului local de urbanism aferent "Cartier de locuințe Aleea Dumbrăvii" aprobat prin H.C.L. nr. 78/09.06.2000. Relevant în cauză este și faptul că în ambele demersuri judiciare s-au invocat aspecte de generalitate cu privire la încălcările PUG-ului, PUZ-ului, RUL-ului, ale dispozițiilor Legii nr. 50/1991 și ale Ordinului nr. 839/2009 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, aspectele reținute de către Tribunalul Suceava prin sentința nr. 618/30.09.2021 privind încălcarea PUZ-ului nefiind invocate de către intimat nici în cuprinsul procedurii prealabile și nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Practic, deși actul administrativ - autorizația de construire nr. x/2020 - a fost analizat din perspectiva acelorași critici (excepție făcând critica privind încălcarea acordului notarial dat de către acesta cu prilejul emiterii autorizației de construire modificată pentru schimbarea temei de proiectare) în ambele demersuri judiciare și, deși în cadrul primului dosar s-a constatat legalitatea actului administrativ, prin sentința nr. 618/2021 Tribunalul Suceava a dispus, cu încălcarea puterii lucrului judecat, anularea actului administrativ. Ambele demersuri judiciare sunt demarate la inițiativa intimatului A., intimat ce practic a obținut două judecăți asupra acelorași aspecte reclamate cu privire la Autorizația de construire nr. x/2021 emisă de Primăria Municipiului Suceava. Concluzionând, recurenții-revizuenți au arătat că prin Decizia nr. 614/13.09.2022, Curtea de Apel Suceava a nesocotit dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., interpretând în mod greșit normele legale ce reglementează autoritatea de lucru judecată și condițiile de admitere a cererii de revizuire prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care au solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat. 1.

Apărările formulate în cauză Intimatul A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, considerând că motivele formulate nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că instanța de fond în mod corect a apreciat asupra legalității normelor care reglementează autoritatea de lucru judecat și condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire. Intimatul Primarul Municipiului Suceava a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea căii de atac, arătând că, în mod evident, în speța dedusă judecății, există două hotărâri definitive având același obiect, dar soluții contradictorii. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 09 februarie 2024, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de revizuenții S.C. D. S.R.L, C. și B. este nefondat, pentru considerentele prezentate în continuare. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Revizuenții S.C. D. S.R.L, C. și B. au solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea sentinței civile nr. 618/30.09.2021 pronunțate de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, motivat de faptul că ar conține dispoziții potrivnice sentinței nr. 470/27.07.2020 pronunțate de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, în sensul că, deși s-a analizat legalitatea aceluiași act administrativ, respectiv a autorizației de construire nr. x/10.02.2020, cele două sentințe conțin soluții diametral opuse, încălcându-se astfel autoritatea de lucru judecat. Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondată cererea de revizuire, reținând că, în cauză, nu există identitatea de părți cerută de dispozițiile art. 431 C. proc. civ. pentru a se reține existența lucrului judecat. De asemenea, a constatat că nu este îndeplinită nici condiția prevăzută de art. 430 alin. (2) C. proc. civ., deoarece efectele puterii de lucru judecat au fost invocate în cadrul celui de-al doilea proces, iar acest aspect a fost analizat prin hotărârea a cărei retractare se solicită. Recurenții-revizuenți au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., susținând că instanța a interpretat în mod greșit normele legale ce reglementează autoritatea de lucru judecat și condițiile de admitere a cererii de revizuire prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale. Astfel, hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă, cu titlu de exemplu, nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralității, al publicității ședințelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părții pentru ultimul termen de judecată; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii, ș.a.m.d. Or, recurenții-revizuenți nu au indicat ce normă de procedură ar fi încălcat instanța în adoptarea soluției, astfel că hotărârea recurată nu poate fi analizată din perspectiva acestui motiv de nelegalitate. Sintetizând criticile recurenților-revizuenți, Înalta Curte constată că acestea vizează, în esență, greșita aplicare a dispozițiilor art. 430 alin. (2) și art. 431 C. proc. civ., argumente care se circumscriu motivului de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și care sunt, însă, nefondate. Preliminar, trebuie precizat că rațiunea reglementării motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. o constituie necesitatea înlăturării încălcării principiului puterii lucrului judecat și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate cu încălcarea acestui principiu. Pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii, de aceeași instanță sau de către instanțe diferite, poate fi evitată prin invocarea excepției puterii lucrului judecat. Dacă din diferite motive partea interesată nu a invocat excepția puterii lucrului judecat, situația creată poate fi înlăturată pe calea extraordinară a revizuirii. De aceea, în termeni semnificativi s-a apreciat că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat". Totodată, existența triplei identități de părți, obiect și cauză, este condiția fundamentală, întrucât finalitatea revizuirii este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea principiului autorității lucrului judecat. Așadar, condițiile de admisibilitate a revizuirii pentru contrarietate de hotărâri trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: existența unor hotărâri judecătorești definitive potrivnice; hotărârile să fie pronunțate de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ceea ce presupune existența triplei identități de părți, obiect și cauză în cele două procese; hotărârile pretins contradictorii să fie pronunțate în dosare diferite, iar în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă aceasta s-a invocat, să nu se fi analizat. Or, în speță, în mod just s-a reținut că revizuenții nu au dovedit existența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. Din reexaminarea lucrărilor cauzei, Înalta Curte observă că în al doilea proces care a vizat dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, pârâții Primarul Municipiului Suceava, D. S.R.L., C. și B., prin întâmpinările formulate, au invocat excepția puterii de lucru judecat a sentinței nr. 470/27.07.2020 pronunțate de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020. Examinând această apărare, instanța a reținut că Prefectul Județului Suceava, în calitate de reclamant în acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020, a invocat alte neregularități din procesul de autorizare, diferite de cele invocate de reclamantul A. în dosarul nr. x/2020, astfel cum reiese din filele nr. x ale considerentelor sentinței civile nr. 618/30.09.2021. Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de revizuire (Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal) că efectele puterii de lucru judecat au fost invocate în cadrul celui de-al doilea proces, iar acest aspect a fost analizat prin hotărârea a cărei retractare se solicită. Trebuie menționat că instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri. Or, în speță, în mod just s-a reținut că revizuenții nu au dovedit existența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se impune casarea deciziei recurate, în raport de criticile de nelegalitate formulate de recurenții-revizuenți. 2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de recurenții-revizuenți S.C. D. S.R.L, C. și B., ca nefondat.