ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2193/2024

Ședința publică din data de 16 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Suceava la data de 29 ianuarie 2021 înregistrată sub nr. unic 873/314/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. și U.A.T Stroiesti prin primar C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea autorizațiilor de construcție imobiliare și anularea autorizației de construcție pentru gard eliberată de primarul C. și D..

Prin sentința civilă nr. 707 din 11 martie 2022 Judecătoria Suceava a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 18.05.2022 sub nr. x/2021.

Prin sentința nr. 864 din data de 16 decembrie 2022 Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea având ca obiect "anulare act emis de autorități publice locale" formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Suceava - prin Președinte Fluture Gheorghe.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., arătând că este nemulțumit de soluția primei instanțe.

Prin decizia civilă nr. 343 din 24 mai 2023 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal s-a anulat recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 864 din 16 decembrie 2022, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, intimat fiind pârâtul Consiliul Județean Suceava - prin Președinte Fluture Gheorghe, ca nemotivat.

Împotriva deciziei menționate la pct. 2 a recurentul reclamant a formulat recurs prin care a reiterat împrejurările de fapt susținute prin cererea de chemare în judecată.

Intimatul-pârât Consiliul Județean Suceava a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului formulat împotriva unei decizii definitive pronunțate de curtea de apel în calea de atac a recursului.

Analizând cu prioritate condițiile de admisibilitate a recursului de față, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil pentru considerentele în continuare arătate, situație care face inutilă cercetarea celorlalte aspecte reținute spre soluționare.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 7 din C. proc. civ.:

"(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din același Cod:

"Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile", obligativitatea de respectare a principiului legalității decurgând primordial din prevederile constituționale care statuează că justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii (art. 124-129 din Constituția României).

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 457 din C. proc. civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că procesul trebuie să se desfășoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce privește judecata (în toate stadiile procesuale) și executarea silită, cât și sub aspectul competenței, compunerii și constituirii instanței.

Așadar, din cuprinsul textelor de lege menționate anterior, rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În speță, hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute expres de textul de lege sus-menționat, ci este pronunțată de o instanță de recurs, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. are caracter definitiv nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, această concluzie rezidând din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac.

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale oricărui proces, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției.

Așa fiind, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 343 din 24 mai 2023 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, care are caracter definitiv potrivit art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. este inadmisibil, hotărârea nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 343 din 24 mai 2023 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 16 aprilie 2024.