ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5141/2024

Ședința publică din data de 08 noiembrie 2024

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 215 din 28 martie 2024, Curtea de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția nulității recursului și a respins recursul formulat de recurentul-reclamant Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, împotriva sentinței civile nr. 6326 din 04 decembrie 2023 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimatul - pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca nefondat.

Împotriva Deciziei nr. 215 din 28 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021 reclamantul A. a formulat cerere de revizuire.

Cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 510 alin. (2), art. 511 alin. (1) pct. 8 și art. 513 alin. (4) C. proc. civ.

În motivarea cererii se solicită:

- anularea, în parte, a deciziei civile nr. 215/2024 din 28.03.2024 pronunțată de secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a Curții de Apel București, în dosarul nr. x/2021, în ceea ce privește recursul subscrisei împotriva sentinței civile nr. 6326/2023 din 04 decembrie 2023 pronunțată de Tribunalul București, secția a 11-a contencios administrativ și fiscal în același dosar, referitor la deficiența reținută de intimat în cuprinsul pct. 7 Motive de fapt, pct. II, pag. 24 - 28 din nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare (Modalitatea de estimare a valorii contractului subsecvent mi corespunde cerințelor legale), având în vedere că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a altor două decizii pronunțate de Curtea de Apel București cu privire la aceeași neregulă, respectiv decizia civilă nr. 1226/2022 din 03.05,2022 (pronunțată de secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București în dosarul nr. x/2020) și decizia civilă nr. 3138/2022 din 21.12.2022 (pronunțată de secția a VIH-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București în dosarul nr. x/2020).

- în subsidiar, în măsura în care se constată că între cele trei procese nu există o triplă identitate (părți, obiect și cauză), solicităm anularea deciziei civile nr. 215/2024 din 28.03.2024 pronunțată de secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a Curții de Apel București, în dosarul nr. x/2021 și trimiterea cauzei spre rejudecare cu privire la neregula Modalitatea de estimare a valorii contractului subsecvent nu corespunde cerințelor legale, având în vedere că s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a celor două decizii pronunțate de Curtea de Apel București cu privire la această neregulă, respectiv decizia civilă nr. 1226/2022 din 03.05.2022 (pronunțată de secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București în dosarul nr. x/2020) și decizia civilă nr. 3138/2022 din 21.12.2022 (pronunțată de secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București in dosarul nr. x/2020).

Intimatul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire.

Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității, înainte de a examina motivele invocate, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare.

Conform art. 509 alin. (1) pct. 1 teza întâi din C. proc. civ. din 2010:

"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

Potrivit art. 510 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Art. 510.- (2) În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță."

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.:

"- (1) Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:

Potrivit art. 513 alin. (4) din C. proc. civ.:

"- (4) Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre. Se va face arătare de hotărârea dată în revizuire, în josul originalului hotărârii revizuite."

Pe calea revizuirii, cale extraordinară de atac de retractare, se verifică îndeplinirea condițiilor expres și limitativ prevăzute de C. proc. civ., fără a se putea proceda la o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea probatoriului administrat și reanalizarea modului de aplicare a dispozițiilor incidente cauzei, întrucât, în cadrul acestei căi de atac, nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.

Înalta Curte are în vedere la pronunțarea prezentei decizii, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (Brumărescu, § 61). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)".

Înalta Curte reține că prima dintre condițiile de admisibilitate a unei cereri de revizuire rezidă în faptul că, este supusă revizuirii numai o hotărâre pronunțată asupra fondului sau care evocă fondul. Cerința evocării fondului prevăzută de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., drept condiție de admisibilitate a cererii de revizuire, se analizează în raport cu hotărârea a cărei anulare se solicită pe calea revizuirii.

Astfel, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut sau s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Înalta Curte constată că, în cauză, nu se identifică o asemenea situație, întrucât prin decizia civilă nr. 215/28.03.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2021, împotriva căreia a fost exercitată cererea de revizuire, a fost respins, ca nefondat, recursul promovat de revizuent împotriva sentinței civile nr. 6326/04.12.2023 pronunțată de Tribunalul București.

În aceste condiții, hotărârea/decizia atacată nu este susceptibilă a face obiectul unei cereri de revizuire, întrucât criticile formulate în cuprinsul cererii de revizuire reprezintă veritabile critici referitoare la legalitatea hotărârii atacate, ceea ce excede cadrului procesual al revizuirii, în cadrul căreia se analizează admisibilitatea revizuirii în raport cu faptele pe care se întemeiază.

De asemenea, dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează, astfel că, "dezbaterile" sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, "revizuirea" fiind o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că nu se poate reține o contrarietate de hotărâri în cauzele în care au fost pronunțate hotărârile invocate ca fiind potrivnice, nefiind vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, ci în litigii prin care s-au soluționat situații juridice similare, nu identice, astfel că susținerile revizuientului care ar viza încălcarea autorității de lucru judecat nu subzistă, în condițiile în care fiecare cerere/dosar se analizează în concret în parte.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și, pe cale de consecință, va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență împotriva Deciziei nr. 215 din 28 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 08 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.