ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 466/2024

Ședința publică din data de 30 ianuarie 2024

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 4 august 2022 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Feroviară Română și AFER- Organismul de Licențe Feroviare Român - OLFR suspendarea executării Deciziei NR. 4010/LTF03/6S/27.07.2022 privind suspendarea licenței de transport feroviar de marfa (inclusiv mărfuri periculoase) nr. LTF 03/04.11.2019 emisă de Organismul de Licențe feroviare Român (OLFR).

Prin sentința civilă nr. 1370 pronunțată la 26 august 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare a executării promovate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Feroviară Română și AFER - Organismul de Licențe Feroviare Român - OLFR, ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. S.R.L. - în insolvență a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și să se dispună admiterea cererii de suspendare, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

În susținerea recursului, recurenta-reclamantă a precizat că decizia contestată prin care i s-a suspendat licența este nemotivată și a reiterat argumentele prezentate în cuprinsul acțiunii introductive de instanță.

Intimata-pârâtă Autoritatea Feroviară Română - AFER a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, apreciind că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de legalitate prevăzute de art. 486 C. proc. civ. și criticile nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. Motivele invocate în recurs sunt aceleași motive invocate la fond, pe care instanța le-a analizat pe larg și le-a respins motivat.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru nemotivare invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.

Instanța de control judiciar constată că recursul reclamantei A. S.R.L. nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susținerilor recurentei-reclamante, rezultă că aceasta nu a invocat nici unul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1- 8 C. proc. civ. și nu a evidențiat niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra dispoziția legală menționată.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. se sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului).

Înalta Curte are în vedere faptul că noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportat cu cele reținute, analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Recurenta, după cum s-a expus la pct. I.2 al prezentei decizii, s-a limitat la a aduce în discuție argumentele prezentate în fața instanței de fond în cuprinsul acțiunii, susținând că decizia prin care i s-a suspendat licența de transport este nemotivată, fără, însă, a aduce critici de nelegalitate hotărârii și fără a motiva de ce instanța de fond trebuia să admită cererea sa de suspendare a executării deciziei nr. 4010/LTF03/6S/27.07.2022.

Criticile de nelegalitate presupun, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material.

Or, judecătorul fondului a expus considerentele pentru care a apreciat că susținerile reclamantei nu pot demonstra îndeplinirea condiției cazului bine justificat, întrucât "Nu este sarcina instanței să efectueze analiza financiară sau o expertiză contabilă de reevaluare a indicatorilor financiari, întrucât procedura prezentă este sumară și în al doilea rând, autoritatea pârâtă are o putere administrativă de apreciere a condițiilor acordării/suspendării licenței, în cadrul normelor legale și regulamentare, ce rezultă a fi respectate" și că "(...)poate exista un prejudiciu viitor pentru reclamantă, rezultat din suspendarea activității, dar activitatea sa trebuie să respecte condițiile legale și financiare deja expuse. Condițiile legale pentru suspendare trebuie îndeplinite cumulativ. Nu este suficientă îndeplinirea unei singure condiții."

În cauză recurenta-reclamantă nu a combătut în niciun fel cele reținute de instanță, susținând doar că "Sentinta civila recurata este nelegala si netemeinica pentru motivele pe care le vom dezvolta in cele ce urmează. In primul rand, susținem în continuare faptul de decizia contestata prin care a fost suspendată licența este nemotivata. Astfel, prima instanta a retinut in cadrul sentintei recurate următoarele: Autoritatea isi justifica masura din punct de vedere al analizei capacitatii financiare. Astfel, s-a constatat ca la filele x se afla Nota de evaluare a dosarului de suspendare a licentei de transport feroviar si raportul de evaluare in vederea suspendarii, care in opinia instantei se afla la baza motivarii deciziei de suspendare. Se poate observa faptul ca motivul de fapt pentru suspendarea licentei este prevazut in fapt intrun document extern deciziei contestate, si anume, nota de evaluare a dosarului de suspendare. In plus, nu este de neglijat faptul ca parata a analizat in luna iulie 2022 situatia economico-financiara a subscrisei la data de 31.12.2021 (precedentul exercitiu financiar)."

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, și nu de a reanaliza situația de fapt și a reaprecia probele.

O astfel de abordare nu satisface exigențele art. 486 C. proc. civ. și nu permite exercitarea controlului de legalitate a hotărârii recurate, astfel că devin aplicabile dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar B. împotriva sentinței civile nr. 1370 din 26 august 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.