ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 453/2024

Ședința publică din data de 30 ianuarie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Reclamanta A. a depus la data de 22.03.2023 pe platforma Emap la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a procurorilor, organizată în perioada ianuarie- martie 2023, cerere prin care a solicitat transferul la Parchetul d.p.l. Judecătoria Vaslui la Parchetul d.p.l. Judecătoria Iași, invocând, în esență, motive de ordin personal și profesional, respectiv faptul că pentru a-și desfășura activitatea la Parchetul d.p.l. Judecătoria Vaslui trebuie să facă naveta zilnic, iar drumul pe care îl parcurge este de aproximativ 150 km dus-întors/zi, reprezentând astfel un total de 3 ore, faptul că este mamă a doi copii.

Prin Hotărârea nr. 387 din 04 aprilie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori, s-a dispus respingerea cererii de transfer de la Parchetul d.p.l. Judecătoria Vaslui la Parchetul d.p.l. Judecătoria Iași, formulată de doamna procuror A., pentru argumentele arătate în cuprinsul acesteia.

Prin Hotărârea nr. 388 din 04 aprilie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori, s-a dispus, admiterea cererii de transfer de la Parchetul d.p.l. Judecătoria Hârlău la Parchetul d.p.l. Judecătoria Iași, formulată de doamna procuror B. începând cu data de 01.05.2023, pentru argumentele arătate în cuprinsul acesteia.

Împotriva celor două hotărâri menționate la pct. 2 al acestei decizii, doamna procuror A. a formulat contestație, în temeiul art. 191 din Legea nr. 303/2022 și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, apreciind, în esență, că au fost emise cu depășirea marjei de apreciere stabilită de lege în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu exces de putere, conform argumentelor expuse în contestația formulată.

Prin contestația formulată, reclamanta a solicitat:

Anularea celor două hotărâri contestate și obligarea intimaților CSM și secția pentru Procurori la:

- emiterea unei hotărâri prin care să se dispună transferul său de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, începând cu o dată nu mai târziu de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii judecătorești; și

- reanalizarea cererii de transfer formulate de dna. procuror B., în ipoteza în care, urmare a admiterii capătului de cerere 2 (i), mai sunt locuri vacante disponibile la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași;

A solicitat și obligarea intimatului CSM la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.

În susținerea ccontestației sale, petenta a precizat următoarele:

Criteriile de transfer prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022 au fost incluse de legiuitor în legislația primară în scopul asigurării unui climat predictibil pentru magistrații interesați să urmeze procedura de transfer. Mai mult, scopul legiferării a fost acela de a limita marja largă de apreciere a intimatului și de a imprima limite legale în cadrul cărora autoritatea apreciază asupra oportunității unei măsuri privind cariera unui magistrat.

Petenta a apreciat că în ceea ce privește cererea sa de transfer a existat un mod diferit și discriminatoriu în care au fost aplicate și apreciate criteriile cuprinse în art. 192 din Legea nr. 303/2022, în funcție e persoana solicitantului, fără a furniza destinatarului actului o motivare de natură să substanțieze aplicarea coerentă a acelorași criterii, în cadrul aceleiași sesiuni, cu privire la aceeași unitate de parchet la care s-a solicitat transferul.

În cuprinsul contestației sale a prezentat argumentele pentru care a apreciat că i s-a respins în mod greșit cererea de transfer, în timp ce cererea doamnei procuror B. a fost analizată cu mai multă indulgență și cu derogare de la principiile care au stat la baza respingerii cererii sale.

Analizând comparativ cele două hotărâri, reclamanta susține că se observa lipsa motivării Hotărârii nr. 388/2023 cu privire la situația dramatică a PJ Hârlău, cu sublinierea situației dificile de la PJ Iași, în timp ce Hotărârea nr. 387/2023 are o amplă motivare concentrată pe situația de la PJ Vaslui, cu ignorarea situației dificile de la PJ Iași. În cazul subsemnatei, emitentul pare foarte preocupat de situația unității de parchet de la care am cerut transferul, ignorând situația unității la care am solicitat transferul, însă în cazul intervenientei, emitentul are o singură îngrijorare, situația de la PJ Iași, cu omisiunea situației dramatice de la PJ Hârlău unde au rămas doar doi procurori și unde nu dorește niciun alt procuror să vină.

Transferul de la PJ Hârlău a dezechilibrat schema cu 25%, în timp ce un transfer de la PJ Vaslui ar dezechilibra schema cu doar 10%, situație temporară având în vedere atractivitatea unității de parchet.

Chiar și în situația în care un transfer este admis de la PJ Vaslui, a existat mereu și va exista în continuare disponibilitatea PCA Iași de a asigura delegări. De altfel, transferul dnei B. a condus la delegarea imediată a unui procuror la PJ Hârlău de la PJ Iași, pentru că unitatea era în imposibilitate de susține un minim de activitate cu doar un procuror de execuție rămas. În atare condiții, PJ Iași a rămas fără un procuror de execuție prin venirea doamnei procuror de la PJ Hârlău, ceea ce este în totală contradicție cu "grija" manifestată de emitent pentru situația de la PJ Iași care a justificat admiterea cererii de transfer a dnei. B..

Reclamanta a subliniat că nu înțelege cum este posibil ca oportunitatea transferării unui procuror la o altă unitate de parchet subordonată aparent doar criteriului ce privește volumul de activitate al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele implicate și dificultățile de ocupare a acestora), poate fi apreciată în mod negativ, iar într-o a doua situație este exclusă ab initio, producând incertitudine, chiar și pentru un observator neutru, cu privire la gradul de transparență și de previzibilitate în aplicarea criteriilor prevăzute de lege.

La termenul dedicat soluționării cauzei, apărătorul convențional al contestatoarei a depus un înscris cu Ordinea de zi a soluțiilor adoptate de secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din ședința din 23 ianuarie 2024.

În cuprinsul acestui înscris la poziția 6 din cadrul rubricii Parchetul d.p.l. Curtea de Apel Iași reiese că dna. procuror A. începând cu date de 01.03.2024 va începe activitatea în cadrul Parchetului d.p.l. Judecătoria Iași.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 07.09.2023, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cerererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

II. Soluția Înaltei Curți asupra contestației formulate

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea contestației, invocată de apărătorul convențional al contestatoarei, Înalta Curte constată că este întemeiată și o va admite, urmând să respingă contestația pe acest temei, pentru considerentele ce succed.

Contestatoarea A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârilor nr. 387 din 04 aprilie 2023 și nr. 388 din 04 aprilie 2023 ale secției pentru Procurori din cadrul CSM, cu consecința obligării intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să dispună transferul său de la Parchetul d.p.l. Judecătoria Vaslui la Parchetul d.p.l. Judecătoria Iași.

Având în vedere obiectul concret al pretențiilor ce au fost deduse judecății pe calea cererii de chemare în judecată, la stabilirea interesului procesual în susținerea acțiunii reclamantei vor fi avute în vedere soluția pronunțată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori în ceea ce o privește pe contestatoare și eventuale modificări survenite ulterior adoptării hotărârilor contestate.

Așa cum s-a consemnat la pct. I.3 al acestei decizii, apărătorul convențional al contestatoarei a depus Ordinea de zi a soluțiilor adoptate de secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din ședința din 23 ianuarie 2024.

În cuprinsul acestui înscris la poziția 6 din cadrul rubricii Parchetul d.p.l. Curtea de Apel Iași reiese că dna. procuror A. începând cu date de 01.03.2024 va începe activitatea în cadrul Parchetului d.p.l. Judecătoria Iași.

Înalta Curte apreciază în urma analizării acestui înscris că în cauză se pune problema subzistenței interesului acțiunii formulate de Contestatoarea A. în raport cu situația intervenită în ceea ce privește parcursul profesional al acesteia, anume încuviințarea de către secția pentru Procurori a CSM a transferului efectiv a acesteia de la Parchetul d.p.l. Judecătoria Vaslui la Parchetul d.p.l. Judecătoria Iași începând cu data de 01 martie 2024, apreciind că din această perspectivă este întemeiată excepția lipsei de interes invocată de contestatoare prin apărător.

Referitor la excepția lipsei de interes este important a se aminti că aceasta reprezintă un mijloc procesual de apărare prin care se invocă lipsa interesului sau a uneia dintre cerințele acestuia cu privire la cererea de chemare în judecată sau la alt mijloc procedural ce intră în conținutul acțiunii civile (cereri, excepții, exercitarea căilor de atac, executarea silită), fiind o excepție de fond, întrucât se invocă încălcarea cerințelor interesului-condiție de exercitare a acțiunii civile, peremtorie, întrucât admiterea sa împiedică soluționarea fondului cererii, și absolută, deoarece se încalcă norme de ordine publică.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta impunându-se a fi determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Demn de reținut sub acest aspect este și articolul 29 din C. proc. civ., potrivit căruia acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite.

Întrucât prin interes se înțelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat cererea, este necesar ca acesta să fie născut și actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea acțiunii, cât și pe parcursul soluționării acesteia.

În acest context, ținând cont de faptul că pe parcursul procesului, ulterior emiterii hotărârilor atacate și învestirii instanței de contencios administrativ cu prezenta contestație, a fost publicat, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, tabelul privind modul de soluționare a cererilor de transfer analizate în sesiunea de transfer din ianuarie 2024, Înalta Curte reține că, față de obiectul concret al pretențiilor deduse judecății, interesul procesual în susținerea contestației nu mai este actual, în condițiile în care o eventuală soluționare favorabilă a demersului reclamantei ar fi lipsită de folosul practic ce caracterizează interesul pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu un atare demers judiciar.

În consecință, cum interesul de a acționa al reclamantei trebuie să subziste pe toată perioada procesului, iar acesta nu mai este actual potrivit art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a acțiunii referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a motivelor invocate în contestația formulată. Totodată, față de soluția de admitere a excepției lipsei de interes, Înalta Curte constată că nu se mai impune examinarea excepției tardivității formulării contestației, analiza acesteia devenind inutilă.

Înalta Curte nu împărtășește opinia contestatoarei privitoare la faptul că excepția lipsei de interes poate acționa doar față de capătul II al cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că în materia contenciosului administrativ și fiscal instanța este obligată să analizeze legalitatea actului administrativ contestat dincolo de apariția unei alte stări de fapt care profită părții întocmai cu interesul care a stat la baza promovării acțiunii. În dezacord cu această opinie, instanța subliniază că a purcede la analiza de legalitate a celor două hotărâri contestate, indiferent de soluția ce s-ar adopta de către instanță aceasta ar fi lipsită de folosul practic considerente pentru care în integralitatea contestația declarată de contestatoarea A. este caracterizată ca fiind lipsită de interes.

În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, Înalta Curte în temeiul art. 454 C. proc. civ. potrivit căruia "pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. (...)" va respinge această cerere constatând că pârâtul CSM a recunoscut la pretențiile contestatoarei înaintea primului termen de judecată.

Pentru motivele expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 29 și art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., precum și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va respinge contestația ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 387 din 4 aprilie 2023 și Hotărârii nr. 388 din 4 aprilie 2023 emise de Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, ca lipsită de interes.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.