ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4148/2024

Ședința publică din data de 27 septembrie 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cererea formulată de reclamanta A. de suspendare a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163 din 15 decembrie 2022 prin care, cu majoritate de voturi, a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei Comisiei de concurs (concursul pentru admiterea în magistratură organizat în perioada 14 octombrie 2022 - 15 iunie 2023) care a reținut neîndeplinirea condiției de vechime prevăzută de1 art. 33 din Legea nr. 303/2004 și a Deciziei Comisiei de concurs publicată pe site-ul CSM în data de 06 decembrie 2022, până la pronunțarea unei soluții pe fondul cauzei

Prin sentința civilă nr. 24 de la data de 12 ianuarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de suspendare formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 24 de la data de 12 ianuarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs principal reclamanta A. și recurs incident pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

3.1 Recursul declarat de reclamanta A.

În esență, în motivare, a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. arătând că această cale de atac a rămas fără obiect dat fiind că judecătorul fondului a motivat Sentința având ca obiect cerere de suspendare act administrativ la 14 luni de zile de la pronunțare.

Instanța de fond a încălcat principiul disponibilității, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii susținând că nu ar putea fi luată în considerare vechimea în magistratură raportat la data publicării concursului, respectiv 14 octombrie 2022, dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022 care prevede radierea sancțiunii disciplinare într-un termen de 3 ani de zile.

De altfel, ulterior, în cadrul concursului de admitere în magistratură organizat în perioada 07 iulie 2023 - 06 martie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a recunoscut acea perioadă ca fiind vechime în funcție juridică.

Ulterior, prin sentința civilă nr. 1792 din data de 27 noiembrie 2023 pronunțată în dosar nr. x/2023 Curtea de Apel București a dispus anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163 din 15.12.2022, admiterea contestației reclamantei împotriva Hotărârii nr. 26/06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada 14 octombrie 2022 - 15 iunie 2023, constatând că a îndeplinit condiția de vechime.

A reluat susținerile din cererea de chemare în judecată finalizată cu sentința curții de Apel nr. 1792 din 27.11.2023, pronunțată în dosar nr. x/2023 prin care instanța a admis pretențiile privind anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163 din 15 decembrie 2022. De asemenea, instanța a admis contestația împotriva Hotărârii nr. 26 din 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada 14 octombrie 2022 -15 iunie 2023, constatând că îndeplinise condiția de vechime cerută.

Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii i-a negat dreptul de a participa la concurs deși a făcut dovada unei vechimi în specialitate de 7 ani și 9 luni la data publicării anunțului de concurs și 8 ani și 19 zile la data susținerii primei probe, respectiv 15 ianuarie 2023.

A arătat că, în conformitate cu anunțul de concurs publicat pe site-ul CSM la data de 14 octombrie 2023, la concursul de admitere în magistratură se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a), b), c), d) și e) din Legea nr. 192/2021, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani, în funcțiile prevăzute de art. 53 din aceeași lege, la data susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

La dosarul de concurs a depus înscrisuri din care rezultă o vechime în specialitate de 8 ani și 19 zile la data primei probe (7 ani și 9 luni la data publicării concursului), astfel cum voi detalia în continuare.

A mai susținut că eliberarea din funcția de judecător a recurentei din motive imputabile nu poate fi reținută date fiind prevederile art. 273 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 care prevăd radierea de drept a sancțiunii în termen de 3 ani de la data executării (în cazul subsemnatei au trecut peste 5 ani de zile). Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor este în vigoare de la data de 16.12.2022, iar îndeplinirea condițiilor de vechime se verifică raportat la data primei probe, respectiv 15.01.2023 - așa a stabilit pârâtul CSM în anunțul de publicare a concursului.

Chiar prin raportare la data publicării anunțului de concurs, respectiv 14.10.2022, expirase termenul de 45 de zile de la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 08 iunie 2022 în care s-a reținut neconstituționalitatea art. 100 din Legea nr. 303/2004, respectiv faptul că art. 100 este constituțional numai în măsura în care sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură nu are efect permanent. Decizia nr. 363 din 08 iunie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 20 iulie 2022, termenul de 45 de zile împlinindu-se la data de 03 septembrie 2022.

A mai arătat că arbitrariul soluției pârâtului Consiliului Superior al Magistraturii rezultă și din faptul că Hotărârea Plenului CSM nr. 163 din 15 decembrie 2022 a fost luată cu majoritate, 3 voturi pentru admiterea contestației, 10 împotrivă, 2 voturi nule.

A apreciat că vechimea în funcția de magistrat este una utilă și trebuia reținută în calculul termenului minim de 5 ani pentru participarea la concurs.

Totodată, vechimea în specialitatea juridică ca urmare a calității de auditor de justiție, obținută prin simpla promovare a examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii este suficientă pentru îndeplinirea, împreună cu vechimea în funcția de consilier juridic, a celor 5 ani minimi necesari pentru participarea la concursul de admitere în magistratură.

Instanța de fond a constatat că cererea reclamantei este întemeiată, a dispus anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 163 din 15 decembrie 2022 și a deciziei Comisiei de concurs publicată pe site-ul CSM în data de 06 decembrie 2022, constatând că, contrar celor susținute de pârât, avea vechimea necesară pentru a participa la concurs.

3.2 Recursul incident declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii

Prin recursul incident, pârâtul a solicitat casarea în parte a sentinței sus menționate, în sensul admiterii excepției inadmisibilității acțiunii, cu consecința respingerii acțiunii ca fiind inadmisibilă, precum și al admiterii excepției lipsei de interes în formularea acțiunii, cu consecința respingerii cererii ca fiind lipsită de interes

A invocat nelegalitatea hotărârii din perspectiva motivului de casare instituit de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, a susținut că instanța de fond a dispus în mod netemeinic și nelegal respingerea acestei excepții.

Pentru a putea opera o suspendare a executării unui act administrativ este necesară verificarea în prealabil a aspectului legat de executorialitatea acestuia. Numai în măsura în care actele în discuție sunt susceptibile de executare, se poate pune problema suspendării executării acestora.

Or, contrar celor reținute de instanța de fond, actele administrative a căror suspendare se solicită în cauză nu sunt apte de punere în executare.

Astfel, prin Hotărârea nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada octombrie 2022 - iunie 2023 s-a respins cererea recurentei - reclamante de înscriere la concursul de admitere în magistratură, iar prin Hotărârea nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a respins contestația formulată de recurenta - reclamantă împotriva Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului anterior menționata. Aceasta hotărâre a Plenului a fost pronunțată așadar într-o cale de atac, și anume în calea contestației prevăzute de 15 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 120/2021, și confirmă caracterul legal al hotărârii Comisiei de organizare a concursului, fără a conține măsuri apte de a fi puse în executare.

De asemenea, întrucât actele contestate sunt acte negative, care nu conțin dispoziții susceptibile de a fi puse executare, a precizat că inadmisibilitatea acțiunii rezultă și din faptul că o eventuală suspendare a efectelor acestora nu are drept consecință recunoașterea dreptului pretins.

Dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se referă la existența unui act administrativ unilateral susceptibil de a fi pus în executare. Or, cererea recurentei - reclamante de înscriere la concursul de admitere în magistratură a fost respinsă, constatându-se că aceasta nu îndeplinea condiția de vechime utilă minimă de 5 ani în funcțiile expres prevăzute de lege pentru participarea la concurs, fiind astfel în prezența unor acte negative care nu pot fi suspendate.

Specific actelor administrative negative este faptul că mai înainte de emiterea actului administrativ pozitiv, particularul nu are un drept recunoscut, doar o simplă vocație (chiar legitimă) de a obține, în viitor, un drept subiectiv. În consecință, suspendarea actului negativ nu echivalează cu recunoașterea implicită, de către instanță, a existenței actului pozitiv, ci doar ar readuce particularul reclamant la statutul de dinainte de emiterea actului negativ, statut care nu îi permitea însă exercițiul dreptului subiectiv.

Prin decizia civilă nr. 3774/12.09.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, evocată cu titlu de practică, nu s-au dispus măsuri administrative apte de a fi puse în executare, fiind un act negativ prin care s-a constatat neîndeplinirea condițiilor de participare la concurs și care nu conțin măsuri a cărei executare să poată fi suspendată de drept conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 305/2022.

În cauză, contrar celor reținute de instanța de fond, consecința unei eventuale admiteri a suspendării executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a comisiei de concurs și a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu o constituie constatarea faptului că aceasta ar îndeplini condiția de vechime în funcțiile prevăzute de lege astfel încât să poată susține probele din cadrul concursului de admitere în magistratură.

Pentru aceste considerente, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată.

Referitor la excepția lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată, a arătat că recurenta-reclamanta nu justifică un interes în susținerea acțiunii și a prezentului recurs din două perspective.

Prin Hotărârea nr. 97 din data de 30.05.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost validate rezultatele concursului de admitere în magistratură, organizat în perioada 14 octombrie 2022-15 iunie 2023.

În acest context, raportat la prevederile art. 1 și art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la dispozițiile art. 32 alin, (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile este "justificarea unui interes", iar "interesul de a acționa trebuie "să fie determinat, legitim, personal, născut și actual", iar recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes actual și legitim în susținerea acțiunii și a prezentului recurs.

Interesul judiciar este o condiție necesară pentru dobândirea calității de parte în proces și se concretizează în folosul material ori moral pe care l-ar putea obține oricare dintre părți de pe urma activității judiciare pe care intenționează să o desfășoare.

Conform art. 33 din C. proc. civ. republicat, cu modificările ulterioare, nu poate fi invocat un interes oarecare, ci acesta trebuie să fie legitim, personal-adică propriu celui ce promovează acțiunea, născut și actual - respectiv un interes care se află în ființă la data promovării acțiunii și pe tot timpul exercitării acesteia.

În cauză, recurenta-reclamantă nu justifică un interes actual în a obține suspendarea executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a comisiei de concurs și a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât aceasta să poată participa la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada 14.10.2022 -15.06.2023, având în vedere faptul că acest concurs de admitere în magistratură s-a finalizat, fiind validate rezultatele concursului prin Hotărârea nr. 97/30.05.2023 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie suspendarea executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada octombrie 2022 - iunie 2023 și a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-i permite recurentei-reclamante să participe la prima probă a concursului ce s-a desfășurat în data de 15.01.2023 și nu anularea acestor acte, astfel că o eventuală admitere a recursului, cu consecința admiterii cererii de suspendare nu poate avea drept consecință reluarea unei proceduri de concurs pentru recurenta-reclamantă, care deja s-a finalizat.

Din a doua perspectivă, contrar celor reținute de instanța de fond, recurenta-reclamantă nu are niciun interes, în sens de folos practic urmărit, în a solicita și a obține suspendarea executării actelor atacate deoarece aceasta nu are drept consecință recunoașterea dreptului pretins.

O eventuală suspendare a executării Hotărârii nr. 26 din data de 06.12.2022 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din perioada octombrie 2022 - iunie 2023 și a Hotărârii nr. 163 din 15.12.2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu duce la constatarea îndeplinirii de către recurenta-reclamantă a condiției de vechime în funcțiile prevăzute de lege astfel încât aceasta să poată susține probele din cadrul concursului de admitere în magistratură.

În aceste condiții, recurenta-reclamantă nu justifică niciun interes în formularea prezentei cereri, în mod greșit instanța de fond apreciind că folosul practic urmărit de recurenta-reclamantă privește acordarea dreptului acesteia de a susține probele de concurs.

În concluzie, în raport de cele în precedent expuse, solicitam admiterea excepției lipsei de interes, cu consecința respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

Intimatul - pârât Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, susținerile recurentei - reclamante circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt nefondate.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma susținerilor invocate în cererea de recurs, a apărărilor din cuprinsul întâmpinării și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul principal este nul pentru netimbrare, iar recursul incident este rămas fără efect, pentru motivele ce vor fi arătate în cele ce urmează.

Potrivit art. 499 C. proc. civ. "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Fiind luată în examinare cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru netimbrare, conform prevederilor art. 486 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., excepție invocată din oficiu, Înalta Curte urmează să o admită și să anuleze recursul, ca netimbrat, în raport de considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.".

Recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, deși a fost încunoștințată despre obligația de timbrare a recursului prin citația emisă la data de 4 aprilie 2024 și comunicată părții la data de 11 aprilie 2024, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii .

Or, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, nerespectarea acestei obligații legale atrăgând sancțiunea art. 486 alin. (3) C. proc. civ., anume nulitatea căii de atac a recursului.

În același timp, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurentă, o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Constatând că recursul nu a fost timbrat cu anticipație, că recurenta-reclamantă, deși a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, nu s-a conformat obligației de timbrare, în cauză nu operează ex lege vreo scutire de la obligația de plată amintită, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate în paragrafele anterioare.

Astfel, în temeiul art. 486 alin. (2) și (3) raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului principal formulat de reclamantă, ca netimbrat.

În ceea ce privește recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 491 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul incident și recursul provocat se poate exercita în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile art. 488 rămân aplicabile".

Potrivit dispozițiilor art. 472 alin. (2) din C. proc. civ. "Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect."

În raport de aceste dispoziții legale, având în vedere soluția de constatare a nulității recursului principal formulat de reclamantă, Înalta Curte va constata ca rămas fără efect recursul incident formulat de pârât.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului formulat de recurenta - reclamantă A. și va constata rămas fără efect recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării, invocată din oficiu.

Anulează recursul principal declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 24 din 12 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Respinge recursul incident declarat de recurentul - pârât Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinței civile nr. 24 din 12 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără efect.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.