ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4030/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4030/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 24 septembrie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ fiscal, la data de 08 ianuarie 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Brașov, a formulat plângere împotriva refuzului pârâtei Curtea de Apel Brașov de a înregistra două plângeri penale, solicitând obligarea pârâtei să înregistreze petițiile formulate, anexate la dosar la filele x, anularea deciziei de trimitere a petițiilor către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Hotărârea ce face obiectul prezentului recurs
Prin sentința nr. 53/2024 din 16 aprilie 2024, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ fiscal, excepție invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ fiscal.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței nr. 53/2024 din 16 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurenta-reclamantă A..
II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra cererii de recurs
Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte reține că potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Înalta Curte constată că prin hotărârea ce face obiectul recursului, respectiv sentința nr. 53/2024 din 16 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, instanța a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ fiscal.
Potrivit dispozițiilor art. 132 alin. (3) C. proc. civ.:
"Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent."
În considerarea textul de lege precitat, Înalta Curte reține că sentința nr. 53/2024 din 16 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, atacată de recurenta - reclamantă, intră în categoria celor nesusceptibile de căi de atac.
Principiul legalității căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, anterior citate, presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 53/2024 din 16 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 24 septembrie 2024.