ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1869/2022

Ședința publică din data de 29 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea denumită "contestație la executare" și înregistrată inițial la Judecătoria Brașov sub numărul de dosar x/2018, reclamantul A. a arătat că se îndreaptă împotriva deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/27.06.2018 și solicită suspendarea procedurii de executare silită și desființarea în întregime a actelor administrative fiscale atacate.

Prin sentința civilă nr. 1073/12.02.2019, Judecătoria Brașov: a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Brașov, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.

Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la rândul său, prin sentința civilă nr. 393/CA/17.04.2019, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Brașov.

Prin sentința civilă nr. 104/F din data de 28.11.2019, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., fără a indica vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La data de 27.01.2022, recurentul - reclamant a depus la dosar motive suplimentare de recurs.

Analizând cu prioritate excepțiile invocate în cauză, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului invocată de intimata - pârâtă Administrația Prezindențială.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Altfel spus, prin motivarea recursului se înțelege expunerea prin cererea de recurs a unor critici pertinente și concrete la adresa sentinței recurate, care să poată fi încadrate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate de textul legal, iar în măsura în care recursul nu este motivat, ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În speță, se constată că prin cererea de recurs nu a fost invocat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. și nu conține critici care să poată fi încadrate în textul indicat, recurentul -reclamant limitându-se la a relua în integralitate acțiunea formulată în fața instanței de fond.

În concluzie, cum recurentul-reclamant nu a expus critici pertinente și concrete la adresa sentinței recurate, care să poată fi încadrate în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția și va constata nulitatea recursului.

În ceea ce privește motivele suplimentare de recurs depuse la data de 27 ianuarie 2022, Înalta Curte constată că acestea au fost depus cu depășirea termenului legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanței de fond, potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

Prin urmare, sancțiunea pentru invocarea motivelor de recurs cu depășirea termenului legal este anularea recursului iar această nulitate nu este condiționată de vreo vătămare întrucât intervine pentru nerespectarea cerințelor expres prevăzute de lege, potrivit art. 176 pct. (6) coroborat cu art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 104/F/2019 din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2022.