ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3854/2024

Ședința publică din data de 13 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 20.07.2023, sub nr. x/2023 petentul A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul IPJ Tulcea, plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție nr. x/13.07.2023.

2.1. Hotărârea Judecătoriei Galați

Prin sentința civilă nr. 346/2024 Judecătoria Galați a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Tulcea în favoarea instanței competente, respectiv Judecătoria Babadag.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut că prin procesul-verbal de contravenție nr. x/13.07.2023 petentul a fost sancționat contravențional pe motiv că aparatul de radar de pe autospeciala MAI a înregistrat eronat viteza sa de deplasare, din cauza temperaturii scăzute din interiorul acesteia, având aerul condiționat pornit.

Totodată, Judecătoria Galați a constatat că fapta reținută în sarcina petentului a fost săvârșită la data de 13.07.2023, în loc. Baia, jud. Tulcea, iar locul constatării contravenției nu se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Galați, ci în circumscripția teritorială a Judecătoriei Babadag, astfel cum prevede H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 (forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată).

2.2. Hotărârea Judecătoriei Babadag

Prin sentința civilă nr. 373/2024 Judecătoria Babadag, reținând aceeași situație de fapt constatată în procesul-verbal de contravenție atacat, a apreciat că, în cauza dedusă judecății, este incidentă competența teritorială alternativă, instituită în favoarea contravenientului, iar nu competența teritorială exclusivă, acesta putând opta între judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția și judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul petentul, tocmai fiind o dispoziție legală în favoarea contravenientului, în temeiul dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, articol modificat prin Legea nr. 254/2023 astfel:

"Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul."

Totodată, instanța a apreciat că petentul și-a exercitat dreptul de opțiune, învestind Judecătoria Galați cu soluționarea cauzei, aceasta fiind instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul, deci instanță competentă.

În continuare, a arătat că în dreptul român operează principiul neretroactivității legii noi, cu unele excepții de la acest principiu, una dintre acestea fiind legea contravențională mai favorabilă, caz în care intervine retroactivitatea legii, dacă aceasta este mai favorabilă.

Judecătoria Babadag a reținut, prin sentință, că scopul modificării legislative mai sus menționate a fost tocmai acela de a facilita contravenienților accesul la instanță prin oferirea posibilității de a formula plângere contravențională și la instanța de domiciliu, fiind evident că aceasta este mai favorabilă și urmează a se aplica retroactiv.

Având în vedere că în aplicarea dispozițiilor art. 32, alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 și art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 petentul a înțeles să introducă acțiunea la instanța de la domiciliul său, aflată în circumscripția Judecătoriei Galați, Judecătoria Babadag, la termenul de judecată din data de 09.02.2024, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Galați, excepție invocată din oficiu și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Examinând aspectele cauzei deduse judecății, Înalta Curte constată că petentul A. a formulat și depus la Judecătoria Galați, în contradictoriu cu intimatul IPJ Tulcea, plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție nr. x/13.07.2023. Cauza a fost declinată la Judecătoria Babadag, care a constatat prezentul conflict negativ de competență.

Înalta Curte reține că motivul care a determinat ivirea conflictului de negativ de competență constă în interpretarea dispozițiilor art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, în sensul retroactivării lor, ca lege contravențională mai favorabilă.

Față de argumentele expuse în sentința civilă nr. 373/2024 pronunțată Judecătoria Babadag, Înalta Curte reține dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României:

"Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.", precum și dispozițiile art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 care prevăd că:

"(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ 3. (2) Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia."

Înalta Curte constată că o lege contravențională mai favorabilă, din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituția României, presupune intervenția unui act normativ ulterior săvârșirii contravenției, act normativ care fie nu mai prevede conduita socială sancționată contravențional de legea veche, fie impune un tratament sancționator mai blând.

În continuare, Înalta Curte reține că actul normativ mai favorabil este reprezentat de acea dispoziție normativă care atenuează condițiile răspunderii contravenționale pentru o contravenție concret determinată, indiferent dacă vizează sancțiunea principală sau sancțiunile complementare și care se va aplica în toate situațiile în care raportul contravențional procedural nu este definitivat.

Or, dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 conferă petenților posibilitatea alegerii judecătoriei la care pot depune plângere, astfel: fie cea în a cărei rază de competență a fost constatată fapta, fie judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.

Înalta Curte apreciază că înlesnirea accesului la instanță pentru contravenienți prin oferirea posibilității de a formula plângere contravențională și la instanța de domiciliu reprezintă o chestiune favorabilă acestora, însă este în afara delimitărilor dispozițiilor legale în ceea ce privește legea contravențională mai favorabilă.

Astfel, competența teritorială alternativă prevăzută de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 nu reprezintă o înlăturare a sancțiunii contravenționale (decontravenționalizare) și nici o dispoziție normativă care atenuează condițiile răspunderii contravenționale, ci o măsură de organizare a instanțelor de judecată de a veni în întâmpinarea petenților pentru a le facilita accesul la justiție.

Înalta Curte reține că legea contravențională mai favorabilă împrumută un sens asemănător celui din legea penală, fiind în strânsă legătură cu norma substanțială care reglementează o anumită sancțiune pentru fapta săvârșită. Legea contravențională mai favorabilă nu are în vedere norme procedurale de aplicare a sancțiunii sau de executare a acesteia ci, în sine, sancțiunea.

Prin urmare, având în vedere că dispozițiile legale invocate în cauză nu retroactivează în sensul unei legi contravenționale mai favorabile, neavând nicio legătură cu sancțiunea, instanța învestită cu regulatorul de competență reține că revine Judecătoriei Babadag competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A..

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Babadag.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și pe intimatul IPJ Tulcea în favoarea Judecătoriei Babadag.

Fără cale de atac.

Pronunțată astăzi, 13 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.