ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3728/2024

Ședința publică din data de 10 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.06.2024, pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, sub numărul de dosar x/2024 contestatoarea Organizația Județeană a A. Buzău, a înțeles să formuleze contestație împotriva Hotărârii BEC nr. 241 H din data de 12.06.2024, emisă de intimatul Biroul Electoral Central, solicitând a se dispune anularea acesteia și, în consecință a se dispune admiterea cererii formulate de aceasta înregistrată la Biroul Electoral Central, cu nr. x/11.06.2024 și anularea alegerilor din Circumscripția Electorala nr. 31 Cozieni, județul Buzău.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 316 din 20 iunie 2024, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de către contestatoarea Organizația Județeană a A. Buzău, împotriva Hotărârii BEC nr. 241 H din data de 12.06.2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 316 din 20 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs contestatoarea Organizația Județeană a A. Buzău, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, contestatoarea a susținut că instanța a făcut o interpretare eronată a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv a prevederilor Legii nr. 115/2015.

In ceea ce privește motivarea Curții de Apel privind aplicarea ștampilei de control si rezultatul încălcării prevederilor legale raportat la vicierea rezultatului final al votului, arată că:

- încă din momentul în care s-a aflat despre faptul ca au existat printre buletinele de vot utilizate de alegatori buletine care nu poarta stampila de control a secției de votare s-a formulat întâmpinare conform prevederilor art. 95 din Legea 115/2015, întâmpinare care a fost respinsa, deci motivul instanței privind lipsa de diligență a membrilor secției de votare nu poate fi acceptat, mai ales ca nu era obligația acestora de verificare permanentă a a activității președintelui secției de votare, fiecare răspunzând pentru activitățile desfășurate;

- cu privire la faptul că nu rezulta din actele depuse la dosarul cauzei câte voturi din cele 26 nule au fost declarate nule ca urmare a constatării lipsei ștampilei de control pe ultima pagina, solicită a se atașa la dosarul prezentei cauze dosarul cu materialele electorale predate de Birou Electoral de Circumscripție nr. 31 Cozieni Judecătorie Patarlagele, inclusiv voturile nule existente în secția de Votare nr. 228 Comuna Cozieni, aceasta fiind singura posibilitate de a proba existența celor 15 voturi constatate ca fiind nule la nivelul acestei secții de votare pentru lipsă stampilă de control (12 nule in favoarea candidatului A. -3 nule in favoarea candidatului PNL- total 15)

- referitor la existenta unor probe concrete din care să reiasă câte renumărări ale voturilor au fost efectuate la secția de votare nr. 228 Bălănești, în realitate acestea fiind 7, însă nu are o relevanță efectivă raportat la frauda de cate ori au fost renumerate voturile, ci că rezultatul votului a fost prejudiciat efectiv prin încălcarea prevederilor legale, cu intenție sau fără intenție.

Mai mult decât atât, susține contestatoarea că instanța de judecată nu a analizat nici faptul că membrii secției de votare au avut variante diferite, în principiu, arătându-se faptul că o perioadă de timp la începutul procesului de votare (nestabilindu-se exact durata acesteia) nu au fost puse stampila de control pe buletinele de vot predate alegatorilor iar aceasta varianta nu putea fi acceptată ca fiind reală întrucât, în cazul în care s-ar fi întâmplat în aceasta modalitate și stampila de control nu ar fi fost utilizată în perioada

de început a procesului de votare, ar fi trebuit sa existe buletine considerate nule pentru lipsa stampila de control pentru toate tipurile de scrutin, însa, asa cum rezultă din documentele existente la aceasta secție de votare, pentru celelalte tipuri de scrutin a existat doar un singur vot sau niciunul considerat nul din aceasta cauza.

Mai susține recurentul că, în ceea ce privește lipsa sigilării urnelor de vot instanța de fond arată ca nu a fost sesizată aceasta situație, deși a fost depusă la dosarul cauzei întâmpinarea nr. 93/10.06.2024 depusa la Biroul Electoral de »Circumscripție nr. 31 Cozieni imediat ce candidatul nostru a aflat de situația expusă și de incalcarea prevederilor legale.

Consideră că inadvertențele privind locul din care lipsea sigiliul nu pot influența gravitatea situaței expuse și consecința gravă a încălcărilor prevederilor legale, astfel că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, motiv pentru care solicită admiterea prezentului recurs, schimbarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul celor arătate mai sus.

Apărările formulate în cauză

Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat apărări la recursul promovat de contestatoare.

Alte aspecte procesuale

La termenul de judecată fixat, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central având în vedere faptul că acesta și-a încetat activitatea la data de 13.07.2024.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central, având în vedere că aceasta este o excepție de fond (ce vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și în recurs.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existența folosinței drepturilor civile, respectiv a capacității de folosință.

În mod corelativ, Înalta Curte reține și norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii", dar și art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz".

Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

Analizând mai întâi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în conformitate cu care, "Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."

Deopotrivă, articolul 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevede că " Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale".

Totodată, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr. 117 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 10 iulie 2024, respectiv dispozițiile art. 1 și art. 2 din cuprinsul acesteia, ce prevăd că:

- art. 1 - Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, denumit în continuare Biroul, își încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile județene, președinții consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Municipiului București din datele de 09 iunie 2024, 23 iunie 2024 și 7 iulie 2024.

- art. 2 Biroul asigură relația cu publicul și înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 10.07.2024, ora 17:00, pe care le soluționează până la momentul încetării activității."

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni.

Din ansamblul acestor dispoziții Înalta Curte reține că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcționat în mod temporar și s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.

Reținând împrejurarea că rezultatul final al alegerilor pentru Parlamentul European și al alegerilor locale din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 661 din 10 iulie 2024, rezultă că pârâtul Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menționate și-a încetat activitatea în termen de 3 zile după această dată, respectiv la data de 13 iulie 2024, astfel că Înalta Curte constată că intimatul - pârât nu mai deține capacitate procesuală de folosință, respectivul birou electoral nemaifiind în ființă.

Conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. orice persoană are capacitate de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exercițiu.

Capacitatea procesuală de folosință nu este altceva decât un aspect al capacității civile, o reflectare pe plan procesual al capacității de folosință.

Din aceste prevederi legale rezultă ca o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiția capacității procesuale de folosință, pe care ca regulă o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în ființă.

Cum în speță, Biroul Electoral Central constituit exclusiv la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, a încetat să mai existe, în prezent intimatul nu mai deține capacitate procesuală de folosință.

Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza pe fond, va respinge contestația promovată de contestatoarea ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ A A. BUZĂU în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de contestatoarea ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ A A. BUZĂU, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge contestația promovată de contestatoare în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de contestatoarea ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ A A. BUZĂU împotriva sentinței nr. 316 din 20 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Respinge contestația promovată de contestatoarea ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ A A. BUZĂU în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 septembrie 2024.