ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3684/2024

Ședința publică din data de 4 iulie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 22.02.2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, a solicitat instanței să constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime prin neactualizarea și neindexarea pensiei, conform Legii nr. 223/24.07.2015, datorită adoptării si aplicării O.U.G. nr. 59/2017 privind pensiile militare de stat; obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea si actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60, din Legea nr. 223/2015; obligarea pârâtului Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale la calcularea drepturilor de pensie datorate și la plata acestora într-o singură tranșă, la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflației la data plății efective, precum și daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispozițiilor art. 1-3 din O.G nr. 13/2011, pe ultimii ani și în continuare, până la data plății efective.

A invocat reclamantul excepția de neconstitutionalitate extrinsecă a dispozițiilor art. VII, pct. 2 si 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție.

2.1. Hotărârea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 271/2024 din 5 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, ce nu vizează taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, ci acordare despăgubiri în temeiul art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, în determinarea instanței competente să soluționeze cauza poate fi aplicat criteriul rangului autorității chemate să plătească despăgubirea.

Prin urmare, în litigiul având ca obiect acțiune formulată în temeiul art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, prin care reclamantul solicită, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile constând în diminuarea dreptului la pensie cauzate prin ordonanțe ale Guvernului declarate neconstituționale, autorități publice centrale, competența aparține secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 137 din data de 5 aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că demersul reclamantului este încadrat în mod expres în categoria litigiilor de asigurări sociale, acesta solicitând obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale recalcularea drepturilor de pensie datorate. Chiar dacă, în sprijinul acestei solicitări, se invocă excepția de neconstituționalitate a unei ordonanțe de urgență a guvernului, doar acest aspect nu atrage în mod automat incidența prevederilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Reclamantul a solicitat despăgubiri cauzate de aplicarea măsurii prevăzute de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 și a invocat excepția de neconstituționalitate a art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.

Astfel, Înalta Curte apreciază, în raport cu modalitatea de formulare și cu petitele solicitate de reclamant, că, deși nu au fost invocate expres dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, construcția acțiunii este aceeași cu o cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri, cerere care se grefează pe dispozițiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță." iar, conform alin. (5) al aceluiași articol, "(5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Cererea de chemare în judecată privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Prin urmare, avându-se în vedere scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acțiunii și obiectul acesteia, constând în obligarea autorității pârâte la plata de despăgubiri, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În cauză, fiind incidente dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităților publice pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curților de apel.

În consecință, în raport și cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Cluj, domiciliul reclamantului aflându-se în circumscripția teritorială a acesteia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, Guvernul României în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, Guvernul României în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 iulie 2024.