ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3675/2024

Ședința publică din data de 4 iulie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a, contencios administrativ și fiscal, la data de 22.12.2022, sub nr. x/2022, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Curtea de Apel București, secția a IX-a, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1037 din 09.06.2023, a admis acțiunea reclamantului și a constatat calitatea pârâtului A. de lucrător al Securității.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul, care a solicitat casarea acesteia și, în rejudecare, respingerea acțiunii.

3.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a invocat faptul că prima instanță a aplicat în mod greșit dispozițiile procedurale cuprinse în art. 249 C. proc. civ., respectiv cele privind sarcina probei.

3.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

Recurentul susține că în speța de față nu s-a probat îndeplinirea condiției referitoare la suprimarea sau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului prin activitățile pe care acesta le-a desfășurat, după cum impun prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Intimatul a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pentru apărările prezentate la dosar.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte reține următoarele:

5.1. Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității"),

Motivul de casare în discuție are în vedere neregularități procedurale, precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului, în speță, principiul dreptului la apărare și principiul dreptului la un proces echitabil.

Contrar celor expuse de recurent și prezentate la pct. 3.1 din decizia de față, Înalta Curte apreciază că prima instanță nu a încălcat dreptul la apărare al recurentului, întrucât sentința atacată se fundamentează pe probatoriul administrat în cauză de partea adversă în dovedirea condițiilor impuse de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008. În consecință, acest motiv de recurs este nefondat.

5.3. Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material")

Recurentul susține, în esență, faptul că intimatului îi revenea obligația de demonstra în mod rezonabil faptul că activitățile informativ-operative pe care le-a derulat au reprezentat încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul desfășurării lor. În opinia sa, activitatea pe care a desfășurat-o se încadrează în sarcinile de serviciu ce au fost trasate în raport cu postul pe care l-a deținut.

Înalta Curte consideră că motivul de casare analizat este nefondat pentru argumentele ce vor fi redate în continuare.

Pentru a da curs cererii nr. x/03.12.2010 ce a fost adresată intimatului de către dl. B. (pentru C.), acesta a procedat la verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, ofițerilor sau subofițerilor care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petentul a avut acces, în temeiul art. 1 alin. (7) și alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. În urma acestei verificări, s-a constatat de către intimat faptul că, în dosarul fond informativ nr. x (cotă C.N.S.A.S.), recurentul figurează în calitate de ofițer care a desfășurat activități. Ca efect al acestei situații, intimatul a întocmit Nota de constatare nr. Dl/1/781/21.09.2022 pe baza căreia a solicitat instanței specializate constatarea calității recurentului de lucrător al Securității, cerere care a fost admisă de curtea de apel.

Instanța de control judiciar nu poate primi susținerea recurentului potrivit căreia prima instanță a interpretat și a aplicat greșit prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:

"lucrător al Securității" este "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului."

În mod justificat instanța de primă jurisdicție a reținut că este îndeplinită prima condiție impusă de textul normativ anterior citat, în contextul în care recurentul a fost angajat al fostei Securități, având gradul de locotenent major (1972, 1973), respectiv căpitan (1974, 1975) în cadrul I.J. Neamț, aspecte care nu au fost contestate în cauză de acesta.

Părțile au poziții divergente în ceea ce privește probarea celei de a doua condiție impusă de norma în discuție, însă și aceasta este îndeplinită. În concret, este vorba despre dovedirea împrejurării că activitățile desfășurate de recurent au adus atingere exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Actele depuse la dosar de către instituția intimată fac dovada faptului că recurentul a desfășurat activități de urmărire, verificare și supraveghere informativă, de dirijare și instruire a surselor pe lângă persoana urmărită, precum și de verificare a domiciliului acesteia. Mai precis, recurentul a participat la instrumentarea dosarului nr. x (cota CNSAS), prin întocmirea unor documente relevante, în sensul art. 2 lit. a) al O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, documente ce l-au vizat pe dl. C., autorul petentului B.. Acestuia i-a fost deschisă mapă de lucru la data de 15.03.1969 pentru "manifestări dușmănoase", pe baza materialului informativ obținut de la sursele din rețeaua informativă. Persoana în cauză a fost urmărită prin mijloace operative specifice (încadrare informativă cu rețea, investigații, interceptarea corespondenței) până în anul 1978, când s-a aprobat scoaterea din baza de lucru și rămânerea în evidența generală.

În raport de situația anterior prezentată, prima instanță în mod justificat a apreciat faptul că măsurile dispuse de recurent au avut ca scop culegerea de informații vizând opiniile exprimate de persoana urmărită cu privire la situația politică și economică din țară, la manifestările sale de natură religioasă, iar acestea reprezentau activități de poliție politică sub titulatura structurii de stat în care era încadrat recurentul.

În mod indiscutabil, măsurile dispuse de recurent au îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în concret fiind vorba despre libertatea de exprimare (prevăzută de art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și de art. 28 din Constituția R.S.R. din anul 1965), libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei (menționată în art. 30 din Constituția anterior arătată), precum și a secretului corespondenței (nominalizat în art. 33 din Constituție).

Contrar alegațiilor recurentului, ordinele primite de acesta de la superiorii ierarhici, precum și respectarea unor regulamente interne sau a unor cutume ale activității profesionale nu pot legitima încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, garantate de Constituția în vigoare la acea dată, dar și de tratatele internaționale asumate de România.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1037 din 9 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1037 din 9 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 iulie 2024.