ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3609/2024

Ședința publică din data de 25 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 07.07.2021, sub dosar nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Agenția Națională de Integritate și B., solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/23.07.2021 întocmit de Agenția Națională de Integritate, obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 25.000 RON și a cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 233 din 22 noiembrie 2022, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Integritate și B., ca neîntemeiată.

Cererea de recurs ce face obiectul judecății

Împotriva sentinței nr. 233 din 22 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a promovat recurs reclamantul A..

În cadrul recursului său, reclamantul A. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu consecința admiterii acțiunii.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamantul A. a formulat întâmpinare intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Alte aspecte procesuale

În ședința publică din data de 5 martie 2024, Confederația Sindicală Națională Meridian a depus o cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantului A., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, cu consecința admiterii acțiunii și anulării Raportului de evaluare nr. x/23.07.2021.

Totodată, la același termen de judecată, recurentul-reclamant a depus o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, pentru care a fost format dosarul asociat cu nr. x/2021

Totodată, prin cererea de sesizare a Curții Constituționale, recurentul-reclamant a solicitat și suspendarea judecății recursului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat punct de vedere la cererea de intervenție accesorie formulată de Confederația Națională Meridian în interesul recurentului-reclamant A., solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă.

În ședința publică de la termenul de judecată din 11 iunie 2024, Înalta Curte a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de Confederația Națională Meridian în interesul recurentului-reclamant A., pentru considerentele expuse în încheierea de la acea dată.

La același termen de judecată, după deschiderea dezbaterilor pe fondul recursului, recurentul-reclamant a invocat un nou motiv de nulitate a sentinței atacate privind prescripția emiterii actului atacat.

Procedura de soluționare a recursului

În această etapă s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 17.03.2023, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 10.10.2023, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamantul C. este fondat, urmând a fi admis, în considerarea argumentelor în continuare arătate:

Motivele de recurs au fost încadrate de recurentul-reclamant pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea sentinței de fond prin care a fost respinsă acțiunea reclamantului având ca obiect anularea raportului de evaluare din 23.07.2021 emis de ANI și obligarea autorității la plata daunelor morale.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. se invocă nelegalitatea sentinței atacate sub aspectul nerespectării dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ. și art. 6 din CEDO.

Se invocă faptul că prima instanță nu a răspuns motivat la toate argumentele invocate de recurentul-reclamant privind nelegalitatea raportului de evaluare, motivarea soluției fiind o preluare a argumentelor expuse în întâmpinarea depusă de autoritatea pârâtă.

Se invocă dreptul la un proces echitabil în raport de art. 6 din CEDO și jurisprudența a instanței europene.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 94 alin. 1 și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, în esență reclamanta susținând inexistența situației de incompatibilitate în raport de calitatea recurentului-reclamant în cadrul CES-membru în Comisia pentru Administrație Publică și Ordine Publică din cadrul CES - funcția deținută nefiind funcție publică și în raport de împrejurarea că de la 1.01.2019, raportul de serviciu al reclamantului cu Poliția Locală este suspendat și în consecință nu sunt îndeplinite condițiile de a opera interdicția prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

În cadrul recursului se invocă ca aspect de nelegalitate interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 13 și 20(1) din Legii nr. 176/2010 respectiv nerespectarea procedurii de informare a reclamantului cu privire la informațiile care nu sunt de interes public și cele privind legalitatea investirii autorității cu verificarea sesizării în ceea ce-l privește pe reclamant.

Se solicită admiterea recursului casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În cauză s-a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea recurentei-reclamante de către intervenienta Confederația Sindicală Națională Meridian, cerere admisă în principiu motivat conform încheierii din data de 11.06.2024.

În cadrul dosarului recurentul-reclamant a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. 1 și (2) din Legea nr. 161/2003, sesizare admisă motivat de ÎCCJ în dosarul asociat nr. x/2021, prin încheierea din 11.06.2024.

În cadrul dosarului de bază având ca obiect recursul declarat împotriva sentinței nr. 233/22. XI.2022 recurentul-reclamant a formulat în baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ. suspendarea judecării recursului până la pronunțarea deciziei Curții constituționale.

În cadrul ședinței din 11.06.2024 cu ocazia dezbaterilor orale și ulterior prin concluziile scrise recurentul-reclamant a invocat ca motiv nou de nulitate al raportului de evaluare contestat prescripția emiterii acestui act în raport de dispozițiile art. 24 alin. 5 din Legea nr. 176/2010, Curtea urmând a verifica admisibilitatea acestui motiv odată cu recursul declarat în cauză.

Pe cererile formulate și pe recursul declarat Curtea apreciază următoarele:

Cererea de suspendare a judecății recursului până la pronunțarea Curții Constituționale în dosarul asociat este apreciată ca nefondată urmând a fi respinsă ca atare.

În opinia Curții, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 413 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ. pentru a se dispune suspendarea judecării recursului, soluționarea recursului nefiind dependentă în tot sau în parte de soluția asupra excepției de neconstituționalitate.

În raport de hotărârea Curții Constituționale recurentul-reclamant poate uza de dispozițiile art. 509 pct. 11 C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul nou de nulitate invocat direct în recurs, cel privind prescripția dreptului autorității de a emite raportul de evaluare contestat, prin care s-a constatat situația de incompatibilitate privind pe recurentul-reclamant, Curtea îl constată ca fiind inadmisibil urmând a fi respins ca tare.

Motivul de nulitate privind prescripția emiterii raportului de evaluare în raport de dispozițiile art. 24 alin. 5 din Legea nr. 176/2010 a fost invocat direct în recurs de către recurentul-reclamant susținut și de intervenienta accesorie cu ocazia dezbaterilor, în ședința publică din 11.06.2024.

Curtea va respinge ca inadmisibil acest motiv de nulitate invocat direct în recurs, motiv care nu a fost arătat în cererea de chemare în judecată ce a formulat obiectul sentinței atacate și nu a fost invocat în termen, în cererea de recurs ce formează obiectul cauzei.

În consecință constatând inadmisibilitatea acestui nou motiv de nulitate, Curtea îl va respinge ca atare, acest motiv neputând forma obiectul analizei în cadrul cazurilor de casare invocate prin cererea de recurs, depuse în termen de către recurentul-reclamant.

Analizând recursul declarat, în raport de motivele de casare invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat, în cauză fiind îndeplinite, în parte condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de anulare a raportului de evaluare, sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente.

Pentru aceleași considerente care privesc recursul Curtea va admite și cererea de intervenție accesorie formulată de către intervenienta Confederația Sindicală Națională Meridian, intervenție calificată ca o apărare în favoarea recurentului-reclamant.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. este nefondat în cauză neputându-se reține nemotivarea sentinței atacate, în sensul încălcării dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ. și art. 6 din CEDO.

Sentința atacată pe soluția dispusă de respingere a acțiunii este motivată în fapt și în drept cu respectarea dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ. prima instanță arătând cu argumente proprii legalitatea raportului de evaluare în sensul că incompatibilitatea reclamantului există din 2.04.2019 în sensul nerespectării prevederilor art. 94 alin. 1 și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Motivat prima instanță a analizat toate aspectele de nelegalitate invocate de reclamant cu privire la raportul de evaluare, inclusiv cererea acestuia subsidiară de acordare a daunelor morale.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este apreciat de Curte ca fondat în parte în ceea ce privește pe fond legalitatea raportului de evaluare sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 94 alin. 1 și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

În opinia Curții, în cauză nu sunt îndeplinite față de recurentul-reclamant, în raport de statutul său în cadrul Comisie pentru administrație publică și ordine publică din cadrul CES, condițiile existenței situației de incompatibilitate prevăzută de art. 94 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 în sensul că funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități remunerate sau neremunerate în cadrul autorităților sau instituțiilor publice.

Aspectul de nelegalitate privind pretinsa nerespectare a dispozițiilorart. 13 alin. 1 lit. b) și respectiv art. 20 alin. 1 din Legea nr. 176/2010 nu este fondat în cauză fiind respectate de autoritatea pârâtă dispozițiile legale privind informarea reclamantului ca persoană supusă evaluării și dispozițiile privind comunicarea și informațiilor care nu sunt publice. În acest sens nu s-au constatat motive de nulitate, în mod legal pe situația de fapt prima instanță constatând legalitatea raportului de evaluare și lipsa drepturilor vătămate ale reclamantului sub aspectul condițiilor prevăzute de art. 13 alin. 1 lit. b) și art. 20 din Legea nr. 176/2010.

Aspectele de nelegalitate, privind legalitatea raportului de evaluare sub aspectul îndeplinirii condițiilor existenței situației de incompatibilitate în ceea ce-l privește pe reclamant este fondat, în cauză recursul sub acest aspect și cererea de intervenție îndeplinind condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., în parte sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 94 alin. 1 și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Incompatibilitatea reținută în raportul de evaluare în ceea ce-l privește pe recurentul-reclamant constă în faptul că începând cu data de 2.04.2019 exercită calitatea de membru în Comisia pentru administrație publică și ordine publică din cadrul CES, consiliul fiind o instituție publică, prima instanță apreciind legalitatea raportului în sensul că recurentul-reclamant nu a respectat prevederile art. 94 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Contrar primei instanțe, Curtea apreciază că incompatibilitatea reținută în ceea ce-l privește pe reclamant nu există deoarece calitatea sa de membru în Comisia pentru administrație publică din cadrul CES, ca instituție publică nu reprezintă o activitate desfășurată în cadrul CES de natură a atrage îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 94 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Aceasta deoarece pe de o parte reclamantul-recurent nu este angajat al CES, ca instituție publică, el are numai calitatea de membru al comisiei de specialitate, prin desemnare în calitate de reprezentant de către Confederația Meridian - intervenienta accesorie din prezenta cauză.

Pe de altă parte recurentul-reclamant are calitatea de funcționar public, calitate care nu i-a încetat de la data suspendării respectiv de la data de 1.01.2019 și care îi poate atrage situația de incompatibilitatea în măsura în care ar deține concomitent o altă funcție publică, situație care nu este incidentă în cauză.

Aceasta deoarece incompatibilitatea i-a fost reținută pe motiv că desfășoară o activitate remunerată în cadrul CES, ca instituție publică.

Iar această "desfășurare" presupune o exercitare concomitentă a acestei activități cu o desfășurare a activității ca funcționar public, calitate care nu i-a încetat la data suspendării raportului de serviciu. Dar în cauză în opinia Curții suspendarea raportului de serviciu determină inexistența incompatibilității în sensul desfășurării/exercitării unei alte activități remunerate în cadrul unei alte instituții publice.

În cauză nu mai există situația premisă a existenței situației de incompatibilitate respectiv desfășurarea concomitentă a două activității de natură a atrage situația de incompatibilitate a funcționarului public, față de care operează interdicția prevăzută de art. 94 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 161/2003.

În cauză la data de 2.04.2019 recurentul-reclamant ca funcționar public avea raportul de serviciu suspendat, nu mai desfășura/exercita activitate ca funcționar public și în consecință activitatea desfășurată în cadrul CES nu mai era concomitentă cu o altă activitate, de natură a-i atrage situația de incompatibilitate reținută nelegal în raportul de evaluare.

Aceasta deoarece situația de incompatibilitate reținută privea exercitarea unei alte activități remunerate în cadrul CES, ca instituție publică.

În consecință Curtea va constata nelegalitatea raportului de evaluare în sensul că în mod nelegal s-a constatat situația de incompatibilitate în ceea ce-l privește pe reclamant începând cu data de 2.04.2019, deoarece reclamantul, cu raport de serviciu suspendat de drept din 1.01.2019 nu desfășoară o activitate concomitentă în cadrul unei alte instituții publice de natură a-i atrage situația de incompatibilitate sancționabilă conform prevederilor art. 94 alin. 1 și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

În raport de aceste considerente, Curtea va aprecia fondat recursul întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. și cererea de intervenție accesorie, în parte sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 94 alin. 1 și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 în ceea ce privește capătul de acțiune având ca obiect anularea raportului de evaluare emis de pârâta-intimată.

Capătul de acțiune privind cererea de acordare a daunelor morale, cerere subsidiară respinsă urmează a fi menținută, în mod legal prima instanță constatând că în cauză reclamantul nu a probat îndeplinirea condițiilor cumulative a răspunderii civile privind daunele morale solicitate.

Această soluție dată cererii de acordare a daunelor morale urmează a fi menținută ca efect al rejudecării, recurentul-reclamant neformulând în recurs critici distincte cu privire la această cerere respinsă corect de prima instanță.

Față de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursul și va casa în parte sentința atacată și rejudecând în baza art. 488 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 va admite în parte acțiunea formulată de reclamant.

Va anula Raportul de evaluare nr. x din 23.07.2021 emis de ANI.

Va menține în rest sentința atacată în ceea ce privește respingerea cererii de acordare a daunelor morale.

Pentru aceleași considerente, va admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Confederația Sindicală Națională Meridian în favoarea recurentului-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecății recursului, ca nefondată.

Respinge ca inadmisibil motivul de nulitate privind prescripția emiterii actului atacat, invocat direct în recurs.

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 233 din data de 22 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și, rejudecând:

Admite în parte acțiunea.

Anulează Raportul de evaluare nr. x/23.07.2021 întocmit de către Agenția Națională de Integritate.

Menține în rest sentința recurată.

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de către intervenienta Confederația Sindicală Națională Meridian în favoarea recurentului-reclamant A..

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 iunie 2024.