ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3294/2024

Ședința publică din data de 13 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 02.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, a solicitat:

- anularea, în parte, în ceea ce privește gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 340/26.04.2022, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan și pus la dispoziția secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea încadrării ca procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj - Circumscripția Teritorială Brașov;

- obligarea pârâtului la emiterea unui ordin în vederea acordării gradului militar de locotenent-colonel ori, în subsidiar, al gradului de maior, corespunzător criteriilor enunțate de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și prin Ordinul nr. M.47/22.04.2014 al ministrului apărării naționale.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 36 din 29 martie 2023, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 36 din 29 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat apel, reiterând, în întregime, argumentele prezentate în cererea de chemare în judecată prin care a susținut că Ordinul nr. M.P. 340/26.04.2022 a fost emis cu respectarea parțială a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

În esență, prin criticile formulate împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, reclamantul a susținut că art. 52 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare nu s-ar aplica direct, ci prin prisma art. 79 din aceeași lege, care face referire la o legislație specifică pentru ofițerii de justiție militară, respectiv Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și prin Ordinul nr. M.47/22.04.2014 al ministrului apărării naționale. Așadar, art. 52 din Legea nr. 80/1995 este încorporat în acest Regulament și se aplică în prezenta cauză.

A mai susținut reclamantul că această legislație specială se referă și la un alt tip de ofițeri decât cei ce ar fi fost încadrați (doar) în M.Ap. N., reiterând în acest sens, că dispozițiile aplicabile ofițerilor de justiție militară sunt prevăzute în art. 79 din Legea nr. 80/1995 și în actele speciale indicate în acțiune. Mai mult, acești din urmă ofițeri sunt încadrați în MAp. N. doar administrativ întrucât, din punct de vedere profesional, rămân în subordinea Ministerului Public.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea căii de atac și menținerea soluției pronunțate de instanță ca fiind temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Reclamantul a investit instanța de contencios administrativ cu analiza legalității Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 340/26.04.2022, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan și pus la dispoziția secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea încadrării ca procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj - Circumscripția Teritorială Brașov. A solicitat instanței obligarea pârâtului la emiterea unui ordin în vederea acordării gradului militar de locotenent-colonel ori, în subsidiar, al gradului de maior, corespunzător criteriilor enunțate de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și prin Ordinul nr. M.47/22.04.2014 al ministrului apărării naționale.

În esență, raportându-se la dispozițiile art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în forma modificată prin Legea nr. 101/2019, prima instanță a reținut că prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, invocate de reclamant, nu sunt aplicabile speței și a respins acțiunea ca neîntemeiată.

O primă chestiune pe care instanța de recurs o are de lămurit este aceea dacă dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare sunt aplicabile sau nu în speța dedusă judecății.

În acest sens, Înalta Curte reține că prezintă relevanță următoarele textele legislative:

Art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care prevede că:

"Ofițerii în activitate provin din:

g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licență ale unei instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale".

Art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare conform căruia:

"Încadrarea și promovarea în funcții a ofițerilor de justiție se fac potrivit actelor normative specifice acestora".

Art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la momentul emiterii ordinului contestat:

"Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale".

Art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului CSM și prin Ordinul MApN nr. M.47/22.04.2014:

"Gradele militare propuse ministrului apărării naționale de către secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre acordare procurorilor civili numiți în funcția de procuror militar se stabilesc în funcție de pregătirea, vechimea în specialitate raportată la stagiile minime în grad, precum și de vârsta acestora, potrivit dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 80/1995."

Art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare arată că:

"Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. e), g) și h), art. 36 alin. (2), art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. (1) lit. g) și la art. 41 lit. e), g) și h) li se acordă grade militare în funcție de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum și de vârsta acestora".

Art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în forma modificată prin Legea nr. 101/2019, care prevede că:

"Dispozițiile art. 2 alin. (2), art. 35^13, art. 51 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 55 alin. (1) privind durata îndeplinirii funcției, art. 56 - 59, art. 62, art. 77

1

alin. (1), art. 80 și 81 nu se aplică ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor din structurile Ministerului Apărării Naționale".

Din coroborarea acestor texte de lege, Înalta Curte reține că art. 8 din Regulamentul comun face în mod expres trimitere la dispozițiile art. 52 din Legea nr. 80/1995 pentru acordarea gradelor militare procurorilor civili numiți în funcția de procuror militar, iar articolul 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 exclude aplicarea acestui articol, în ceea ce privește durata îndeplinirii funcției, pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii din structurile Ministerului Apărării naționale.

În speță, prin Hotărârea nr. 643 din 22.03.2022 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori s-a dispus, începând cu data de 01.05.2022, transferarea recurentului-reclamant din funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în funcția de procuror militar la Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.

Actul atacat, respectiv Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 340/26.04.2022, se referă la o persoană care nu făcea parte din structurile Ministerului Apărării Naționale atunci când a dobândit calitatea de procuror militar și conține o măsură luată pentru acordarea gradului militar unui procuror care a activat la un Parchet din cadrul Ministerului Public înainte de a fi transferat la o unitate de parchet militară, nefiind incidentă excluderea prevăzută de art. 109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.

Prin urmare, nu există temei legal pentru a se reține că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare nu sunt aplicabile speței.

Cu toate acestea, deși sunt corecte argumentele recurentului-reclamant în sensul că se aplică dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 care prevede acordarea gradelor militare în funcție de pregătirea persoanelor, de vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum și de vârsta acestora, instanța de control judiciar constată că recurentul-reclamant nu îndeplinește aceste criterii pentru a i se acorda gradul de locotenent-colonel sau, în subsidiar, pe cel de maior, în locul gradului de căpitan, astfel cum i s-a acordat prin actul administrativ contestat.

Raportând aceste criterii la situația personală a recurentului-reclamant, Înalta Curte reține că la momentul numirii în funcția de procuror militar (05.05.2022), acesta avea o vechime în specialitatea juridică de puțin peste 10 ani, obținuse gradul profesional de parchet de pe lângă curtea de apel și avea vârsta de 43 de ani.

Stagiile minime în grad pentru înaintarea în gradul următor al ofițerilor, până la gradul de locotenent-colonel sunt, conform art. 94 lit. a) din Legea nr. 80/1995, următoarele: stagiul minim în gradul de sublocotenent pentru a deveni locotenent este de 3 ani; stagiul minim în gradul de locotenent pentru a deveni căpitan este de 5 ani; stagiul minim în gradul de căpitan pentru a deveni maior este de 5 ani; stagiul minim în gradul de maior pentru a deveni locotenent-colonel este de 5 ani.

Prin însumarea stagiilor minime obligatorii pentru acordarea gradului de maior se obține un stagiu total de 13 ani, iar pentru acordarea gradului de locotenent-colonel se obține un stagiu total de 18 ani.

Raportând așadar, conform dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, vechimea în specialitatea juridică pe care o are recurentul-reclamant de puțin peste 10 ani, la stagiile minime în grad prevăzute de art. 94 lit. a) din aceeași lege, Înalta Curte constată că acesta nu are dreptul la acordarea gradului militar de locotenent-colonel sau, în subsidiar, de maior, în locul gradului de căpitan, cum în mod corect s-a dispus prin ordinul contestat.

Susținerile referitoare la pregătirea profesională constând în absolvirea studiilor masterale nu sunt elemente care să conducă la un alt mod de calcul al vechimii în specialitate. Totodată, nici invocarea prevederilor art. 37 alin. (1) raportat la art. 63 alin. (3) C. proc. pen. nu reprezintă argumente suficiente pentru acordarea gradului invocat de recurentul-reclamant, respectivele texte de lege reglementând chestiuni care țin de competența organelor de urmărire penală și nu de acordarea ori înaintarea în grade militare.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că nu a fost demonstrată nelegalitatea Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 340/26.04.2022, așa încât argumentele expuse de către recurentul-reclamant în calea de atac declarată nu sunt apte să determine casarea hotărârii instanței de fond.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 36 din 29 martie 2023 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.