ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3143/2024

Ședința publică din data de 6 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 6 iunie 2022 sub nr. x/2022 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Fiscală anularea rezoluției Inspectorului-șef nr. C22-815 din 20 mai 2022 prin care a fost menținută măsura dispusă prin rezoluția de clasare nr. 745 emisă în dosarul nr. x al Inspecției Judiciare la data de 20 aprilie 2022.

Prin sentința civilă nr. 322 pronunțată la 21 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția nulității cererii de chemare în judecată și a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Împotriva sentinței civile nr. 322 pronunțate la 21 februarie 2023 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A..

În cuprinsul cererii sale de recurs, a reiterat susținerile ce fac obiectul cererii de chemare în judecată. Astfel a menționat că a sesizat organele statului în legătură cu o situație în care este implicat din anul 2003, când ar fi fost câștigătorul unui concurs conform sentinței civile nr. 272/27.02.2009 pronunțate în dosarul nr. x/2008 de către Tribunalul București, situație care a fundamentat și cererea de sesizare înregistrată la Inspecția judiciară a cărei anulare o solicită. Totodată a solicitat audierea mai multor persoane, care pot dovedi cele sesizate în cuprinsul acțiunilor și plângerilor sale.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității, întrucât criticile nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-reclamant a solicitat respingerea excepției și admiterea recursului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cererea de recurs, în raport de criticile formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului formulat de către A., pe care o consideră întemeiată pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (art. 489 alin. (2) C. proc. civ.).

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Prevederile legale menționate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior, în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 punctele 1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă prin recurs se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu dispozițiile art. 488 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., și analizând recursul formulat în cauză, constată că, raportat la argumentele care au întemeiat soluția dispusă de instanța de fond prin sentința recurată, prin cererea de recurs nu s-au adus critici care să poată fi încadrate în niciunul dintre motivele de casare menționate la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Se reține că, recursul formulat de recurentul A. nu conține critici concrete aduse hotărârii instanței de fond, ci doar aspecte privind situația de fapt ori argumente de drept lipsite de relevanță în raport cu raționamentul logico-juridic al instanței, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele instanței de fond.

În concret, instanța de fond a constatat că, "prin cererea dedusă judecății reclamantul a expus pe larg o situație juridică în care pretinde că este implicat din anul 2003, situație care a fundamentat și cererea de sesizare înregistrată la Inspecția judiciară, soluționată prin rezoluția de clasare nr. 745/20.04.2022, emisă în lucrarea nr. x/2022.

Obiectul cauzei deduse judecății privește tocmai anularea rezoluției de clasare anterior menționate, precum și a rezoluției Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare de soluționare a plangerii formulate împotriva rezoluției de clasare, fără însă ca cererea să conțină motivele de fapt și de drept în legătură cu pretenția concretă formulată .

În acest context, instanța a solicitat reclamantului să precizeze motivele de fapt și de drept ale cererii, însă acesta nu s-a conformat dispozitiilor primite.

Într-adevăr, în cuprinsul cererii depuse la data de 15.11.2022, reclamantul nu a făcut altceva decât să reia cele expuse in cererea introductivă.

Constatând neîndeplinirea obligației privind completarea cererii în termenul acordat, sub aspectul menționării motivelor de fapt, Curtea, în baza temeiului de drept enunțat, urmează să dispună admiterea excepției nulității și,în consecință, anularea cererii de chemare în judecată."

Prin motivele de recurs, recurentul B. a susținut că "a sesizat organele statului în legătură cu o situație în care este implicat din anul 2003, când ar fi fost câștigătorul unui concurs conform sentinței civile nr. 272/27.02.2009 pronunțate în dosarul nr. x/2008 de către Tribunalul București, situație care a fundamentat și cererea de sesizare înregistrată la Inspecția judiciară a cărei anulare o solicită. Totodată a solicitat audierea mai multor persoane, care pot dovedi cele sesizate în cuprinsul acțiunilor și plângerilor sale."

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Deoarece recurentul-reclamant nu a formulat critici ale argumentelor care au întemeiat soluția pronunțată prin hotărârea recurată, rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) și (3) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 322 pronunțate la 21 februarie 2023 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 322 pronunțate la 21 februarie 2023 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 iunie 2024.