ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2486/2024

Ședința publică din data de 25 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 18 iunie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/22.05.2018, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 6798/26.10.2018, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială, invocată de pârâtă, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 decembrie 2018, sub același număr.

La termenul de judecată din data de 26 februarie 2019, reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere adițională, prin care a completat motivele inițiale ale contestației, iar în urma analizării tuturor motivelor invocate și a tuturor dispozițiilor normative incidente, a solicitat să se dispună admiterea contestației și anularea Raportului de evaluare nr. x/22.05.2018, emis de pârâta ANI, ca fiind nelegal, precum și obligarea pârâtei ANI la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin sentința civilă nr. 1980 din 11 iunie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de tardivitate a cererii adiționale și a constatat decăzut reclamantul din dreptul de a invoca noi motive de nelegalitate ale raportului de evaluare și a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar în subsidiar, în urma rejudecării cauzei, admiterea contestației și anularea raportului de evaluare contestat.

Prin decizia nr. 6243 din 09 decembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1980 din 11 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin sentința civilă nr. 294 din 16 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepția de tardivitate a invocării excepției de tardivitate a cererii adiționale, ca neîntemeiată;

- a admis excepția de tardivitate a cererii adiționale și constată decăzut reclamantul din dreptul de a invoca noi motive de nelegalitate ale raportului de evaluare;

- a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a anulat raportul de evaluare nr. x/22.05.2018, obligând pârâta la plata către reclamant a sumei de 6.200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 294 din 16 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca nefondată.

Recurenta-pârâtă a învederat, în esență, că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 13 - 15 din Legea nr. 176/2010 referitoare la procedura de informare a persoanelor evaluate, în condițiile în care, după cum se menționează expres în cuprinsul Raportului de evaluare nr. x/22.05.2018 sub aspect procedural, au fost respectate toate etapele și procedurile activității de evaluare așa cum sunt acestea prevăzute de Legea nr. 176/2010, inclusiv în ceea ce privește informarea persoanei evaluate.

Astfel, la data de 02 aprilie 2014, prin adresa nr. x/02.04.2014 - confirmare de primire semnată la 08 aprilie 2014 - intimatul a fost informat în legătură cu declanșarea evaluării respectării regimului juridic al incompatibilităților, în perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice și, totodată, a fost înștiințat că, în cazul în care din activitatea de evaluare desfășurată vor fi identificate elemente în sensul existenței unei incompatibilități, va fi informat și invitat pentru a prezenta un punct de vedere.

La acel moment inspectorul de integritate nu a identificat vreun incident de integritate pentru a putea solicita un punct de vedere persoanei evaluate. După informarea persoanei evaluate, inspectorul de integritate solicită date și informații de la entitățile competente privind situația acestuia și începe procedura de evaluare, iar dacă din activitatea de evaluare rezultă faptul că persoana evaluată a încălcat regimul juridic al incompatibilităților sau conflictelor de interese, inspectorul de integritate are obligația de a o informa și a-i solicita un punct de vedere, conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 176/2010.

La data de 22 ianuarie 2018, prin adresa nr. x/22.01.2018 - confirmare de primire semnată la 31 ianuarie 2018 - intimatul a fost informat despre identificarea unor elemente privind nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților, prin încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 și a fost invitat să prezinte date și informații, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris, și, totodată, a fost informat că are dreptul să fie asistat de un avocat.

Referitor la reținerile instanței de fond privind pretinsul caracter nepublic al informațiilor transmise de B. S.R.L., recurenta-pârâtă a susținut că de la data de 02 aprilie 2014, când intimatul a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, inspectorul de integritate avea posibilitatea de a solicita date și informații, inclusiv cu caracter nepublic, referitoare la persoana evaluată.

Primirea și valorificarea acestor informații în procedura de evaluare, nu poate constitui un motiv de nulitate al raportului de evaluare, atât timp cât prevederile legale referitoare la cele două informări au fost respectate.

Astfel, contrar celor reținute de instanța de fond, procedura de informare și invitare a intimatului reglementată de Legea nr. 176/2010 a fost îndeplinită, intimatul-reclamant fiind informat prin intermediul unor scrisori recomandate atât despre declanșarea activității de evaluare cât și despre identificarea unei situații de incompatibilitate în sarcina sa.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței recurate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt reținută în cauză și necontestată de recurentă.

Astfel, prin raportul de evaluare contestat în cauză, pârâta Agenția Națională de Integritate a reținut în privința reclamantului A. că s-a aflat în stare de incompatibilitate generată de faptul că, în perioada 26 iunie 2012 - 11 decembrie 2013, în timpul exercitării funcției de viceprimar al comunei Vărădia, județul Caraș-Severin, a desfășurat activități remunerate, în baza contractului de mandat nr. x/30.08.2011 încheiat cu societatea B. S.R.L., încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Prin sentința recurată, acțiunea privind anularea raportului de evaluare a fost admisă, întrucât reclamantul nu a fost invitat să exprime un punct de vedere cu privire la debutul activității de evaluare, iar conflictul de interese a fost constatat exclusiv pe baza unor informații nepublice, pârâta formulând recurs prin care a reiterat aspecte prezentate în fața primei instanțe, sub formă de critici de nelegalitate, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar și să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Criticile formulate în susținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că instanța de fond a interpretat/aplicat greșit dispozițiile art. 13 - 15 din Legea nr. 176/2010 referitoare la procedura de informare a persoanelor evaluate, sunt nefondate.

Potrivit art. 13 din Legea nr. 176/2010:

"(1) După repartizarea aleatorie a lucrării, inspectorul de integritate procedează la activitatea de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale existente, în sensul prezentei legi, după cum urmează:

a) până la informarea persoanei care face obiectul evaluării și invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, desfășoară proceduri administrative, prin raportare exclusivă la informații publice;

b) după informarea persoanei care face obiectul evaluării și invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, solicită persoanelor fizice sau juridice și date ori informații care nu sunt publice.

(2) Actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informațiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activității de evaluare, fără ca persoana să fie invitată și informată potrivit dispozițiilor art. 14, sunt lovite de nulitate absolută."

Conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere.

Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor legale anterior enunțate rezultă că, anterior informării persoanei evaluate cu privire la declanșarea procedurii de evaluare și invitării acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, inspectorul de integritate realizează o procedură administrativă în cadrul căreia se raportează doar la informațiile menționate în declarația de interese sau la alte informații publice.

Prevederile art. 13 din Legea nr. 176/2010 stabilesc așadar, ca un prim pas în urma declanșării evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații publice, obligativitatea informării persoanei evaluate cu privire la acest aspect și invitarea acesteia pentru a formula un punct de vedere.

Deși recurenta-pârâtă susține că a îndeplinit aceste obligații legale prin Adresa nr. x/02.04.2014, comunicată reclamantului la data de 08 aprilie 2014, în acord cu opinia instanței de fond, Înalta Curte constastă că prin această adresă s-a comunicat intimatului-reclamant declanșarea procedurii de evaluare, însă acesta nu a fost invitat și pentru a exprima un punct de vedere, astfel că nu a fost epuizat primul pas procedural în conformitate cu prevederile legale incidente în speță.

De altfel, din chiar cuprinsul raportului de evaluare contestat, respectiv secțiunea I. PARTEA DESCRIPTIVĂ A SITUAȚIEI DE FAPT, reiese că recurenta-pârâtă a procedat prin Adresa nr. x/02.04.2014 doar la informarea persoanei evaluate în legătură cu declanșarea evaluării respectării regimului juridic al incompatibilităților în perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice, nu și la invitarea acesteia la exprimarea unui punct de vedere.

În consecință, în condițiile în care intimatul-reclamant nu a fost invitat să exprime un punct de vedere cu privire la debutul activității de evaluare, iar recurenta-pârâtă a constatat conflictul de interese exclusiv pe baza unor informații nepublice, acest aspect nefiind contestat prin cererea de recurs, în mod corect a dispus instanța de fond anularea raportului de evaluare contestat în cauză, hotărârea instanței de fond fiind astfel dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) și (2) și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 294 din 16 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 25 aprilie 2024.