ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4838/2020

Ședința publică din data de 1 octombrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe, după declinarea competenței de către Tribunalul București, sub nr. x/2016, reclamanta A. a chemat în judecată Agenția Națională de Integritate, pentru ca, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, să se dispună:

- Anularea Raportului de evaluare nr. x/15.11.2016 emis de ANI prin care s-a constatat starea sa de incompatibilitate în raport cu dispozițiile art. 88 alin. (1) din Legea nr. 161/2003;

- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 635 din 15 februarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 635 din 15 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii [...]"

În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

Raportat la motivele de casare invocate de către recurenta-reclamantă, încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în sarcina recurentei A. a fost stabilită obligația achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON.

La cererea de recurs a fost anexată dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 50de RON, conform ordinului de plată din data de 20 august 2018 .

Prin citația comunicată recurentei-reclamante la data de 7 iulie 2020, conform dovezii de citare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația completării taxei judiciare de timbru cu suma de 50 de RON.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a respectat obligația legală a achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stipulat de art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, deși această obligație i-a fost adusă la cunoștință prin citația comunicată la data de 7 iulie 2020 .

Înalta Curte constată că recursul nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurenta-reclamantă, o cerere de acordare a ajutorului public judiciar potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 51/2008.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru, aferentă căii de atac a recursului, în cuantumul prevăzut de lege, este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) și art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 635 din 15 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 octombrie 2020.