ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2035/2024

Ședința publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 08.01.2021, sub nr. x/2021, reclamantul Ministerul Transporturilor, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi, a solicitat anularea Deciziei nr. III/9/27.07.2020 și a Încheierii III/40/16.12.2020, precum și a măsurilor de la punctul 1, 2 și 3 din Decizia nr. III/9/27.07.2020.

Prin sentința civilă nr. 2010 din data de 28 decembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Ministerul Transporturilor, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României și a anulat în parte decizia nr. III/9/27.07.2020 și încheierea nr. III/40/16.12.2020 doar în ceea ce privește măsura dispusă la punctul 2 lit. a) din decizia nr. III/9/27.07.2020 și soluția dată contestației formulate de reclamant împotriva măsurii de la punctul 2 lit. a) din decizia nr. III/9/27.07.2020, menținând în rest actele contestate.

Împotriva sentinței menționate anterior, a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinței de fond și în rejudecare, respingerea în totalitate a acțiunii formulate de reclamantul Ministerul Transporturilor, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului se arată, după prezentarea stării de fapt, că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică fiind dată cu încălcarea/aplicarea dispozițiilor de drept material, pentru următoarele considerente esențiale:

S-a constatat că, în data de 07.04.2020 reclamanta a încheiat cu S.C. A. S.R.L. contractul subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020 LOT nr. x Sistem de încălzire pacient prin pătură cu flux de aer, contract care a fost semnat de cele două părți în data de 13.04.2020. Potrivit clauzelor contractuale, furnizorul S.C. A. S.R.L. s-a angajat să livreze spitalelor nominalizate la pct. 21.1. din contract, un număr de 74 buc echipamente în valoare totală de 1.332.000 RON fără TVA, respectiv 1.585.080 RON cu TVA (21.420 RON cu TVA/buc de echipament).

Or, din analiza documentelor, datelor și informațiilor care au fost prezentate echipei de control de către autoritatea contractantă, respectiv din Situația materialelor și echipamentelor achiziționate de MTIC în perioada stării de urgență și recepționate de unitățile sanitare din subordinea MTIC până la data de 11.06.2020" (anexa nr. 7) au rezultat că până la data finalizării controlului firma S.C. A. S.R.L. a livrat doar 48 buc din aceste sisteme, nefiind livrate un număr de 26 sisteme de încălzire pacient prin pătură cu flux de aer la Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting București, Spitalul Clinic nr. 1 CF Timișoara și Spitalul Clinic nr. 1 CF Iași

Spitalului Clinic nr. 1 CF Witting București i-au fost livrate cele 7 buc de sistem de încălzire pacient prin pătură cu flux de aer, în valoare totală de 126.000 RON fără TVA, respectiv 149.940 RON cu TVA, cu procesul-verbal de predare-primire nr. x din data de 04.06.2020 (anexa nr. 20), cu întârziere de 7 zile față de termenul stabilit prin contract de maxim 45 zile (27.05.2020).

Pentru livrarea cu întârziere a celor 7 buc de sistem de încălzire pacient prin pătură cu flux de aer autoritatea contractantă nu a calculat penalități de 1% pe zi din valoarea echipamentelor medicale nelivrate în termenul contractual, în sumă totală de 10.495,8 RON (149.940 RON x l % x 7 zile) - conform art. 21.5 din contract.

Totodată pentru nelivrarea celor 26 buc de echipamente, MTCI nu a procedat la aplicarea prevederilor art. 21.5 și respectiv 17.1 alin. (2) din Contractul subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020 LOT nr. x Sistem de încălzire pacient prin pătură cu flux de aer, respectiv nu a calculat daunele-interese și penalitățile de întârziere.

Pentru luna mai 2020, entitatea nu a calculat și înregistrat în evidența contabilă penalitățile și daunele interese datorate de furnizor pentru nelivrarea celor 26 de echipamente, după cum urmează:

- penalități conform art. 21.5 - în cuantum de 22.276,8 RON (26 echipamente x 21.420 RON/buc x 4 zile x l %);

- daune-interese conform art. 17.1 alin. (2) - în cuantum de 63.403,2 RON (1.585.080 RON x 4 zile x 1%).

b. Valoarea abaterii constatate, aferent eșantionului verificat, valoarea totală a penalităților contractuale și a daunelor-interese necalculate, nefacturate conform clauzelor Contractului subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020 și neînregistrate în evidența contabilă, este în sumă totală de 96.175,8 RON, din care:

- suma de 10.495,8 RON (7 buc x 21.420 RON/buc x 7 zile x 1%) - penalități pentru livrarea cu întârziere, conform art. 21.5 din Contract;

- suma de 22.276,8 RON (26 buc x 21.420 RON/buc x 4 zile x 1%) - penalități aferente echipamentelor medicale nelivrate până la data de 31.05.2020, conform art. 21.5 Contract;

- suma de 63.403,2 RON (1.585.080 RON x 4 zile x 1%) - daune-interese conform art. 17.1 alin. (2) din Contract.

In acest sens, art. 17.2 alin. (2) din contractul subsecvent de furnizare nr. x/07.0442020, prevede că: "Pentru nerespectarea termenului de livrare/a cantităților ofertate în perioada de derulare a contractului subsecvent sunt aplicabile următoarele:

- Daunele-interese vor fi considerate penalități și vor fi plătite de către furnizor în cuantum de 1% pe zi de întârziere din valoarea contractului subsecvent aferent respectivului produs. (...)"

Totodată, părțile contractante au înserat la art. 21.5 clauza potrivit căreia, "Orice depășire a termenului maxim de livrare specificat la pct. 21.1 dă dreptul achizitorului de a aplica penalități de întârziere, în procent de 1% pe zi din valoarea echipamentelor medicale nelivrate."

Instanța de fond în mod nelegal a reținut că, "furnizorul datorează doar penalități de întârziere, conform pct. 21.5 din contractul subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020." și că " Doar în caz de neexecutare efectivă a obligației de livrare (a echipamentelor medicale) ar fi putut fi solicitate penalitățile prevăzute de ambele clauze contractuale (penalitățile prevăzute atât la art. /pct. 17.2 alin. (2), cât la art. /pct. 21.5 din contractul subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020".

Or, din modul de derulare a contractului, astfel cum a fost reținut în actul de control, furnizorul nu și-a executat obligațiile asumate prin contract și nu au fost prezentate documente care să justifice neexecutarea obligațiilor sens în care a fost creat un prejudiciu autorității contractante prin întârzierea livrării sau nelivrarea produselor necesare spitalelor pentru combaterea efectelor pandemiei.

Or, acest prejudiciu a fost cuantificat la momentul încheierii contractului, în cadrul clauzelor privind daunele-interese.

Potrivit C. civ., daunele-interese moratorii se pot cumula cu executarea în natură a obligației sau cu plata de daune-interese compensatorii, întrucât prin simpla întârziere în executare se produce un prejudiciu, indiferent dacă ulterior se execută sau nu.

Astfel, dispozițiile art. 1539 C. civ., prevăd că, "Creditorul nu poate cere atât executarea în natură a obligației principale, cât și plata penalității, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligațiilor la timp sau în locul stabilit."

In acest din urmă caz, creditorul poate cere "atât executarea în natură a obligației principale cât și plata penalităților în cazul în care "penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligațiilor la timp".

Așadar, spre deosebire de daunele-interese compensatorii care sunt despăgubiri în bani care se plătesc creditorului pentru a repara prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totală sau parțială ori executarea necorespunzătoare a obligațiilor de către debitor, daunele-interese moratorii sunt despăgubirile în bani, echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin întârzierea executării obligației de către debitor.

În acest context, potrivit clauzei prevăzute la art. 17.2 alin. (2) din Contractul subsecvent, daunele-interese în perioada de derulare a contractului sunt aplicabile "pentru nerespectarea termenului de livrare/a cantităților ofertate", devenind astfel incidente dispozițiile art. 1539 C. civ.

Or, măsura dispusă de Curtea de Conturi prevede în mod clar că, "Stabilirea, facturarea, înregistrarea și recuperarea penalităților de întârziere și a daunelor interese datorate conform clauzelor contractuale, până la îndeplinirea integrală a obligațiilor prevăzute în sarcina furnizorului, conform contractului subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020 Lot nr. x Sistem de încălzire pacient prin pătură cu flux de aer, în condițiile legii."

Așadar, în contextul în care Curtea de Conturi a stabilit în sarcina entității obligația recuperării penalităților de întârziere și a daunelor interese datorate conform clauzelor contractuale, până la îndeplinirea integrală a obligațiilor, raționamentul instanței conform căruia, "pârâta Curtea de Conturi nu a luat în considerare situația unei livrări efectuate la scurt timp după efectuarea controlului (cum este cazul în speță), când furnizorul nu mai poate fi sancționat decât cu penalitățile de întârziere de la art. /pct. 21.5 din contract." apare ca fiind nefondat.

Instanța de fond a apreciat în mod nelegal că, "Curtea de Conturi a interpretat în mod greșit clauzele contractului subsecvent de furnizare și nu a ținut cont de contextul speței în condițiile în care, dispozițiile art. 1270 C. civ. prevăd că: "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante."

Or, atâta timp cât părțile au căzut de acord cu privire la clauzele stipulate în contract în sensul că: "Pentru nerespectarea termenului de livrare/a cantităților ofertate în perioada de derulare a contractului subsecvent sunt aplicabile următoarele: (...) Daunele-interese vor fi considerate penalități și vor fi plătite de către furnizor în cuantum de 1% pe zi de întârziere din valoarea contractului subsecvent aferent respectivului produs. (...) (art. 17.2 alin. (2) și "Orice depășire a termenului maxim de livrare specificat la pc. 21.1 dă dreptul achizitorului de a aplica penalități de întârziere, în procent de 1% pe zi din valoarea echipamentelor medicale nelivrate."(art. 21.5), abaterea reținută de Curtea de Conturi nu poate fi anulată pe motiv că au fost interpretate în mod eronat clauzele contractului.

Entitatea verificată a recunoscut că furnizorii datorau atât penalități, cât și daune, potrivit contractului subsecvent de furnizare, fapt care a determinat echipei de control să stabilească în sarcina sa obligația de a urmări recuperarea acestor sume.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., art. 21- 24, art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, republicată, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014 a Plenului Curții de Conturi a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014, precum și celelalte dispoziții legale invocate în întâmpinare.

Intimatul-reclamant Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat, în principal, excepția nulității recursului și în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În susținerea poziției procesuale exprimate, intimatul-reclamant a reluat starea de fapt și, în esență, a întărit ideea că auditorii Curții de Conturi au interpretat discreționar contractul prin impunerea unei soluții de calcul eronată, respectiv cumularea de daune interese cu penalități/daune interese ajungându-se la o dublă sancționare a furnizorului cu 2% zi întârziere.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate prin cererea de recurs, de apărările formulate prin întâmpinare și de dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată nefondat recursul pârâtei pentru următoarele considerente:

Obiectul recursului este limitat la soluția primei instanțe de anulare în parte a deciziei nr. III/9/27.07.2020 și a încheierii nr. III/40/16.12.2020, în ceea ce privește măsura dispusă la punctul 2 lit. a) din decizia nr. III/9/27.07.2020 și soluția dată contestației formulate de reclamant împotriva acestei măsuri.

Respectiva măsură privește stabilirea, facturarea, înregistrarea și recuperarea penalităților de întârziere și a daunelor interese datorate conform clauzelor contractuale, până la îndeplinirea integrală a obligațiilor prevăzute în sarcina furnizorului, conform contractului subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020 Lot nr. x Sistem de încălzire pacient prin pătură cu flux de aer, în condițiile legii.

Recurenta invocă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticând modul de interpretare și aplicare în cauză a clauzelor contractuale prin raportare la prevederile art. 1539 C. civ.

Prevederile contractuale în cauză stabilesc următoarele:

"Furnizorul are obligația de a livra echipamentele medicale care fac obiectul contractului subsecvent în termen de maxim 45 (patruzeci si cinci) de zile de la data semnării contractului subsecvent . . . . . . . . . . . ."

"Pentru nerespectarea termenului de livrare/a cantităților ofertate în perioada de derulare a contractului subsecvent sunt aplicabile următoarele: (a) Daunele-interese vor fi considerate penalități și vor fi plătite de către furnizor în cuantum de 1% pe zi de întârziere din valoarea contractului subsecvent aferent respectivului produs. (...)"

"Orice depășire a termenului maxim de livrare specificat la pct. 21.1 dă dreptul achizitorului de a aplica penalități de întârziere, în procent de 1% pe zi din valoarea echipamentelor medicale nelivrate."

Termenul de livrare s-a împlinit la 28.05.2020 iar livrarea echipamentelor medicale prevăzute în contract s-a realizat în perioada 25.05.2020 - 15.06.2020.

Art. 1539 C. civ. prevede că "Creditorul nu poate cere atât executarea în natură a obligației principale, cât și plata penalității, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligațiilor la timp sau în locul stabilit. În) acest din urmă caz, creditorul poate cere atât executarea obligației principale, cât și a penalității, dacă nu renunță la acest drept sau dacă nu acceptă, fără rezerve, executarea obligației."

Această dispoziție trebuie interpretată și aplicată împreună cu art. 1538 alin. (2) C. civ., dispoziție care dă creditorului un drept de opțiune între clauza penală și executarea silită în natură. Art. 1.539 C. civ. prevede o excepție de la această regulă, cât timp nu interzice în mod expres cumulul celor două.

În privința acestei excepții, legiuitorul a prevăzut că, în ipoteza în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligațiilor la timp sau în locul stabilit, creditorul va avea dreptul atât la executarea silită în natură, cât și la despăgubirea pentru prejudiciul suferit prin întârzierea în executarea obligației, despăgubire evaluată convențional sub forma clauzei penale. Cu toate acestea, în teza finală a art. 1.539 C. civ. se prevede și o excepție de la această excepție, în care nu va opera cumulul între executarea în natură și clauza penală în două ipoteze: dacă creditorul renunță la acest drept, respectiv la penalități, sau dacă acceptă fără rezerve executarea obligației.

Câteva concluzii au fost subliniate în jurisprudența instanțelor naționale:

Atunci când clauza penală a fost prevăzută pentru neexecutarea obligațiilor, nu poate fi cumulată cu executarea lor în natură și nici cu eventualele daune-interese compensatorii.

Atunci când clauza penală a fost prevăzută pentru executarea necorespunzătoare (adică, în concepția legiuitorului, încălcându-se regulile referitoare la timpul și locul executării obligației), clauza penală se poate cumula cu remediul executării silite în natură.

În sfârșit, primele două reguli legale generează și o a treia, care este consecința lor firească: dacă clauza penală a fost prevăzută pentru neexecutare, ea nu poate fi cumulată cu daunele-interese compensatorii, dar poate fi cumulată cu cele moratorii, dacă există și întârziere în executarea obligațiilor.

Când clauza penală a fost stabilită pentru executarea necorespunzătoare (condiții de timp și loc), ea se poate cumula cu daunele-interese compensatorii.

În fine, clauza penală se cumulează cu executarea parțială în natură dacă ea a fost stabilită pentru neexecutare, precum și atunci când a fost stipulată în vederea evaluării anticipate a daunelor-interese moratorii.

Înalta Curte constată că, în speță, executarea obligațiilor contractuale a fost îndeplinită în natură, la momentul controlului fiind executată doar parțial cu depășirea termenului contractual, și că legiuitorul a reglementat cu claritate și în mod distinct situațiile în care sunt datorate daunele moratorii și daunele compensatorii prin raportare la situația executării în natură a obligațiilor contractuale.

Or, în această situație, prin raportare la clauzele contractuale redate în precedent, Curtea de Conturi ar fi trebuit să nuanțeze măsura dispusă, conform prevederilor legale invocate, luând în considerarea și toate situațiile de excepție reglementate de legiuitor, așa cum corect a sesizat și prima instanță.

În lipsa acestor nuanțări, măsura dispusă este nelegală în întregul său, instanța neputând suplini această lipsă stabilind, în locul administrației, măsurile corecte ce s-ar fi impus. În controlul exercitat asupra actelor administrative deduse judecății, instanța de contencios administrativ are de verificat conformitatea acestora cu legea or, măsura dispusă nu răspunde în mod corect și complet dispozițiilor art. 1539 C. civ., invocate de recurentă în sprijinul poziției sale procesuale.

Faptul că, la data efectuării controlului de către auditorii pârâtei, cele 26 de pături cu flux de aer nu fuseseră încă livrate către reclamant (fiind depășit termenul contractual de livrare), dar livrarea a avut loc la scurt timp după efectuarea controlului, trebuia avut în vedere în luarea măsurii dispuse pentru a nuanța măsura dispusă și pentru a încadra situația concretă în ipotezele normei prevăzute de art. 1539 C. civ.

Faptul că pârâta Curtea de Conturi nu a ținut cont de contextul livrării produselor în pandemie, ce ar fi putut determina întârzierea în executarea contractului, nu este unul relevant în soluționarea litigiului, nefiind un context nou apărut ulterior încheierii contractului, acesta existând și la momentul contractării. Cu toate acestea, considerentul instanței de fond este lipsit de eficiență iar critica recurentei nu poate determina casarea hotărârii din perspectiva motivului de nelegalitate invocat, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției pronunțate în recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat, prima instanță realizând o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 2010 din data de 28 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.