ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.03.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1793/2024

HOTĂRÂRE
28.03.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1793/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 28 martie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal la data de 27.05.2022 sub nr. x/2022, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, în contradictoriu cu pârâta CIMF Dr. A., a formulat acțiune în anulare împotriva Hotărârii arbitrale nr. 2/06.01.2022 pronunțate de Comisia Centrală de Arbitraj în dosarul nr. x/2015, solicitând admiterea acțiunii, anularea hotărârii arbitrale, cu consecința rejudecării cauzei în fond conform dispozițiilor art. 613 alin. (3) lit. b) din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1865 din 21 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea formulată de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, în contradictoriu cu pârâtul CIMF Dr. A., ca nefondată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și, după rejudecare, admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, a arătat că în mod eronat a reținut instanța de fond că nu s-a precizat care sunt considerentele care duc la concluzia că hotărârea arbitrală ar încălca o dispoziție imperativă a legii sau în ce fel afectează ordinea publică sau bunele moravuri.

Astfel, recurenta a arătat că și-a întemeiat atât în fapt, cât și în drept acțiunea în anulare formulată, indicând faptul că hotărârea arbitrală a fost dată cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 73

1

din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Prin urmare, recurenta a apreciat că este incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., cât și cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta a formulat acțiune în anulare împotriva Hotărârii arbitrale nr. 2/06.01.2022 pronunțate de Comisia Centrală de Arbitraj în dosarul nr. x/2015, solicitând admiterea acțiunii, anularea hotărârii arbitrale, cu consecința rejudecării cauzei în fond conform dispozițiilor art. 613 alin. (3) lit. b) din C. proc. civ.

Prin Hotărârea arbitrală nr. 2/06.01.2022 pronunțată de Comisia centrală de arbitraj în dosarul nr. x/2015, s-a admis cererea arbitrală formulată de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj în contradictoriu cu pârâtul C.I.M.F. Dr. A., a fost obligată pârâta la restituirea sumelor reprezentând diferența de punctaj obținut de cabinetul medical pentru condițiile în care și-a desfășurat activitatea în anul 2012, raportat la punctajul redus în mod justificat de către reclamantă, s-a dispus respingerea capătului de cerere privind obligarea pârâtului la plata beneficiului nerealizat calculat până la data achitării efective a debitului.

Soluționând cauza, Curtea de Apel a respins acțiunea ca nefondată, reținând, în esență, că petenta nu a invocat chestiuni de legalitate care să se subsumeze dispozițiilor art. 608 alin. (1) lit. h) din C. proc. civ., ci exclusiv aspecte de temeinicie a sentinței arbitrale.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. invocat de recurentă, Înalta Curte reține că este nefondat.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate de textul legal mai sus citat, deoarece judecătorul fondului, contrar celor susținute de recurentă, a clarificat aspectele esențiale ale speței.

Pe cale de consecință, pretinsa deficiență în motivare imputată de partea recurentă sentinței recurate prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu poate fi reținută ca fiind fondată, instanța de fond arătând de ce a apreciat că petenta nu a indicat nicio dispoziție imperativă a legii, nici în ce fel este afectată ordinea publică sau bunele moravuri.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat de recurentă, Înalta Curte constată că instanța de fond, în mod corect, la pronunțarea hotărârii atacate, a avut în vedere dispozițiile art. 608 alin. (1) din C. proc. civ. potrivit cărora: "hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare pentru unul dintre următoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului;

b) tribunalul arbitral a soluționat litigiul fără să existe o convenție arbitrală sau în temeiul unei convenții nule ori inoperante;

c) tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu convenția arbitrală;

d) partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;

e) hotărârea a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut la art. 567, deși cel puțin una dintre părți a declarat că înțelege să invoce caducitatea, iar părțile nu au fost de acord cu continuarea judecății, potrivit art. 568 alin. (1) și (2);

f) tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut;

g) hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul și motivele, nu arată data și locul pronunțării ori nu este semnată de arbitri;

h) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii;

i) dacă, după pronunțarea hotărârii arbitrate, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții ori alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare."

Astfel, instanța de fond a apreciat că acțiunea în anulare este o cale de atac ce poate fi exercitată exclusiv în cazurile prevăzute expres și limitativ la art. 608 din C. proc. civ.. Prin aceasta nu se permite analiza fondului litigiului dintre părți, ca în cazul apelului, judecata fiind limitată de analiza motivelor de nelegalitate invocate conform art. 608.

De asemenea, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că petenta nu indică nici o dispoziție imperativă a legii, nici în ce fel este afectată ordinea publică sau bunurile moravuri, invocând cu titlu generic dispozițiile art. 608 lit. h) din C. proc. civ. și faptul că în mod neîntemeiat a fost respins capătul de cerere cu privire la obligarea pârâtului la plata dobânzilor și penalităților de întârziere calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata și până la data achitării efective a debitului.

Astfel, recurenta-reclamantă nu a precizat care sunt considerentele care conduc la concluzia că ar fi eludate norme imperative sau de ce anume este afectată ordinea publică sau bunele moravuri.

Prin urmare, în mod corect s-a constatat că, prin maniera în care reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj a înțeles să își formuleze cererea, aceasta urmărește, practic, o rejudecare pe fond a cauzei de către instanțele naționale, ceea ce nu poate fi acceptat.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod legal s-a reținut că recurenta-reclamantă nu a invocat chestiuni de legalitate care să se subsumeze dispozițiilor art. 608 alin. (1) lit. h) din C. proc. civ., ci exclusiv aspecte de temeinicie a hotărârii arbitrale.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Casa de Asigurări de Sănătate Dolj împotriva sentinței nr. 1865 din 21 octombrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de Casa de Asigurări de Sănătate Dolj împotriva sentinței nr. 1865 din 21 octombrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 28 martie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-03-26
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 686/2024
din 05.08.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Comisia Centrală de Arbitraj a admis excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu și, în consecință, a respins cererea de arbitrare formulată de reclamanta Casa de Asigurări de
ÎCCJ 2024-02-08
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 279/2024
a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj și pe pârâtul A., în favoarea Curții de Apel București, Secțiile a V-a și a VI-a civile. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Ape
ÎCCJ 2024-01-23
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 139/2024
, pronunțată de Comisia Centrală de Arbitraj, respectiv dosarele nr. x/2022 și nr. y/2022; a admis excepția lipsei calității procesual pasive a Comisiei Centrale de Arbitraj și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; a respins acțiunea
ÎCCJ 2024-10-16
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1875/2024
rziere, calculate începând cu data efectuării plăților și până la data achitării debitelor, și a sumei de 1.117,77 RON, în privința căreia a respins însă solicitarea de obligare a pârâtei la plata beneficiului nerealizat. Prin acțiunea înre
ÎCCJ 2022-01-28
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 479/2022
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1 Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel
Sursă