ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 175/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanței să constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 515 din data de 16 martie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de către reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A. și a constatat calitatea de colaborator al Securității cu privire la pârât.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței menționate anterior, a declarat recurs numita B., în calitate de soție supravițuitoare a defunctului A., solicitând casarea sentinței recurate și admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință, cu consecința respingerii acțiunii formulate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A.. În esență, recurenta a arătat că, la data înregistrării acțiunii introductive pe rolul instanței de fond, respectiv 5 noiembrie 2021, pârâtul A. era decedat, decesul acestuia intervenind la data de 11 iunie 2021, conform certificatului de deces anexat cererii de recurs. Față de dispozițiile art. 56 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora capacitatea civilă încetează prin deces, apreciază că se impunea excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului și respingerea acțiunii pentru acest motiv, judecata neputând continua cu eventualii moștenitori ai pârâtului, dat fiind caracterul strict personal al pricinii.

Apărările formulate în cauză Deși legal citat, intimatul-reclamant C.N.S.A.S. nu a formulat întâmpinare față de recursul dedus judecății.

Procedura de soluționare a recursului În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția completului de judecată, s-a fixat termen la data de 17.01.2024, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării cererii. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este fondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile. Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege. Așadar, pentru a fi parte în proces, persoana respectivă să fie în viață atât la data sesizării instanței, cât și pe parcursului derulării procesului. Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa are ca efect împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Verificând înscrisurile atașate în dosar, Înalta Curte constată că, potrivit certificatului de deces seria x nr. x, anexat cererii de recurs, pârâtul A. a decedat la data de 12 iunie 2021. Prin urmare, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată de către C.N.S.A.S., pârâtul era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații. Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, aceasta vizând constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul A., iar o astfel de calitate nu este transmisibilă succesorilor acestuia. În consecință, având în vedere că, la momentul pronunțării sentinței de fond, pârâtul nu avea capacitate procesuală de folosință, Înalta Curte urmează să admită recursul, reținând incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din același cod, va admite recursul declarat de pârâta B. și va casa sentința recurată. Totodată, procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului A. și va respinge acțiunea introductivă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință, în considerarea intervenirii decesului pârâtului. PENTRU ACESTE MOTIVE,