Decizia nr. 1594/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cadrul procesual. Prin cererea înregistrată, la data de 22.06.2018, pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Orașului Năvodari a solicitat, în contradictoriu cu pârâții ANAF-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și ANAF-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, în principal, anularea Procesului-verbal de inspecție nr. x/16.04.2018 comunicat Orașului Năvodari în data de 20.04.2018 prin adresa cu nr. x din 20.04.2018, sau, în subsidiar, dacă se va considera inadmisibilă cererea promovată față de împrejurarea că organul fiscal nu a soluționat contestația fiscală, obligarea pârâtelor la soluționarea contestației formulate de UAT Oraș Năvodari împotriva procesului-verbal de Inspecție nr. x/16.04.2018. Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. Prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați a invocat excepția lipsa calității sale procesuale pasive față de capătul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea D.G.R.F.P. Galați la soluționarea contestației împotriva procesului-verbal de inspecție nr. x/16.04.2018. Prin întâmpinarea depusă în dosarul conex nr. x/2018, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive față de capătul de cerere prin care reclamanta solicită anularea Deciziei nr. 15/C/18.07.2018 prin care a fost soluționată contestația formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal de inspecție nr. x/16.04.2018.

Hotărârile instanței de fond Prin încheierea din 28 ianuarie 2019, Curtea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei AJFP Constanța în ambele acțiuni conexe. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DGRFP Galați în capătul subsidiar al acțiunii principale, având ca obiect obligarea la soluționarea contestației administrative. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DGRFP Galați în capătul 1 al acțiunii conexe, având ca obiect anularea deciziei din 18.07.2018 de soluționare a contestației administrative. A admis excepția litispendenței între capătul 1 al acțiunii principale și capătul 2 al cererii conexe, având ca obiect anularea Procesului-verbal de inspecție din 16.04.2018. Prin sentința civilă nr. 30/CA din 5 martie 2020, Curtea a respins cererile conexe formulate în contradictoriu cu pârâta AJFP Constanța ca fiind introduse împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A respins capătul de cerere conex privind anularea deciziei de soluționare a contestației nr. 15/C/18.07.2018, formulat în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galați, ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A respins capătul de cerere principală privind obligarea la soluționarea contestației administrative, formulat în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galați, ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A admis în parte cererile conexe promovate de reclamanta UAT Orașul Năvodari în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, Ministerul Finanțelor Publice-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor și Ministerul Finanțelor Publice. A anulat în parte Decizia de soluționare a contestației nr. 15/C/18.07.2018 emisă de Ministerul Finanțelor Publice-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, precum și Procesul-verbal de inspecție nr. x/16.04.2018 întocmit de DGRFP Galați, în ceea ce privește recalcularea gradului de colectare și a sumei repartizate din sume defalcate din TVA pentru echilibrare buget pentru anul 2014, urmând ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma de 489.817 RON reprezentând sumă primită necuvenit, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere, de la data primirii sumei până la data restituirii acesteia, conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală. A admis cererea de majorare a onorariului de expertiză și a obligat reclamanta la plata diferenței de onorariu de 1.100 RON. A obligat pârâții DGRFP Galați și Ministerul Finanțelor Publice la plata către reclamantă a sumei de 3.930 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, raportat la pretențiile admise.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 și sentinței civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 ale Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Năvodari și Primarul Orașului Năvodari, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ. Au formulat recurs și pârâții Ministerul Finanțelor-Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și a Contestațiilor și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, ambii prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ. și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod. 3.1. Recursul formulat de reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Năvodari și Primarul Orașului Năvodari împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 a vizat excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP Galați în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea Procesului-verbal de inspecție nr. x/16.04.2018 emis de DGRFP Galați. Recurenții-reclamanți au considerat că DGRFP Galați are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât actul contestat fost emis de acest organ fiscal. Prin urmare anularea Procesului-verbal nr. x/16.04.2018 emis de DGRFP Galați trebuia pronunțată și în contradictoriu cu această parte. 3.2. Prin recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 30/CA din 5 martie 2020, reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Năvodari și Primarul Orașului Năvodari au arătat, în esență, că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 273/2006. Recurenții reclamanți a susținut că legiuitorul s-a raportat la taxe, impozite, chirii și redevențe "încasate în anul anterior" fără a face distincția că aceste sume se referă numai la cele născute în anul precedent, astfel cum a interpretat organul de control. Au considerat că în mod corect UAT Năvodari procedat la raportarea sumelor "încasate" și "de încasat" în anii 2012, 2013 și 2014 în funcție de care s-au stabilit cotele de TVA pentru anii 2013, 2014 si 2015 și în mod corect a declarat gadul de colectare. Prin urmare, măsura restituirii sumei de 1.036.312 RON reprezentând suma necunevită primită din sume defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetului local și a sumei de 491.707 RON cu titlu de dobânzi și penalități de întârziere aferente sumei de 1.036.312, este nelegală. 3.3. Prin recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 pârâții Ministerul Finanțelor-Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și a Contestațiilor și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, ambii prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, au susținut că instanța de fond a procedat la o aplicare greșită în speță a normelor de drept material fiscal, soluția instanței fiind întemeiată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză și ale intimatului-reclamant, fără a se arăta motivele pentru care s-au înlăturat susținerile pârâtelor DGRFP Galați și MFP. Astfel s-au încălcat dispozițiile art. 33 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice potrivit cărora "sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum și pe județ și municipiul București vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulțirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor încasate în anul financiar anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor de încasat în anul financiar anterior încheiat La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu". Recurenții au mai precizat că nu s-a ținut cont de adresa nr. x/30.10.2015 a Trezoreriei Constanța, prin care s-a solicitat UAT Năvodari retransmiterea Situației privind gradul de colectare rectificată, în sensul că încasările aferente drepturilor constatate în anul 2014 să nu cuprindă și încasările din rămășițe. Recurenții au apreciat că determinarea gradului de necolectare prin raportarea la datele anului anterior ca an curent de referință este corectă și temeinică, altă interpretare fiind de natură a crea un precedent periculos în cadrul Trezoreriei statului în procesul de repartizare a sumelor de la bugetul de stat. Raportat la cele expuse anterior, recurenții au considerat că organele de inspecție au apreciat corect asupra măsurilor dispuse prin procesul-verbal de inspecție nr. x/16.04.2018. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenții pârâți au arătat că sentința recurată nu este suficient motivată, reiterând susținerile potrivit cărora soluția instanței este întemeiată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză și ale intimatului-reclamant, fără a se arăta motivele pentru care s-au înlăturat susținerile pârâtelor DGRFP Galați și MPF. 3.

Recurenta pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați a declarat recurs pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susținând, în esență, că instanța de fond în mod eronat nu a luat în considerare întreaga sumă încasată în plus de UAT Năvodari, stabilită potrivit expertizei contabile, pentru anii 2013-2015, în cuantum de 737.516 RON, obligând reclamanta la restituirea către bugetul de stat doar a sumei de 489.817 RON pentru anul 2014, rămânând astfel o diferență în sumă de 247.699 RON. A precizat recurenta că suma impozitelor și taxelor locale, redevențe, chirii reprezintă venituri proprii clasificate în Contul de execuție a bugetului local sub denumirea de Drepturi constatate care sunt defalcate în Drepturi constatate din anii precedenți și în drepturi constatate din anul curent. Diferența constă în modul diferit de luare în calcul a acestor drepturi constatate de încasat și încasate raportat la anul anterior încheiat, iar instanța de fond a apreciat în mod eronat suma care trebuie restituită la bugetul de stat de către intimata-reclamantă. Expertiza contabilă întocmit în cauză a considerat că cei doi indicatori se raportează la Total drepturi constatate (de încasat), precum și la Total drepturi încasate din drepturile constatate, raționament bazat pe o interpretare în sensul strict al dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, stabilindu-se o sumă de 737.516 RON. În schimb, raportul de inspecție a analizat cei doi indicatori față de anul curent/de referință/de raportare către Trezoreria statului, având în vedere corespondența acestor indicatori în Cont execuție și în Situație privind gradul de colectare a unor venituri, precum și Adresa nr. x/30.10.2015 transmisă de Trezoreria Statului către toate consiliile locale, în vederea recalculării într-un mod unitar și corect a celor doi indicatori, stabilindu-se o sumă de 1.036.312 RON. Instanța de fond nu a luat în considerare obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă, fiind total eronat să se raporteze venituri de încasat/drepturi constatate într-un an cumulat cu cele constatate în anii precedenți, rezultatul fiind o majorare artificială a veniturilor de încasat în anul curent, fără acoperire în prevederile bugetare, cu consecința denaturării gradului de colectare. De asemenea, instanța de fond nu a luat în considerare obiecțiunile formulate la raportul de expertiză și în ceea ce privește adresa nr. x/30.10.2015 transmisă de Trezoreria Statului, urmarea căreia în ceea ce privește completarea coloanei Încasări realizate aferente drepturilor constatate din anul 2014, doar cu încasările aferente drepturilor constatate în anul 2014, fără a trece și încasările din rămășițe, intimata-reclamantă raportând valori aparținând numai anului curent. 4. Decizia instanței de recurs Prin Decizia nr. 4229 din 28 septembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția taridivității ridicată din oficiu și a respins recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați împotriva sentinței civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind tardiv formulat. A respins recursul formulat de reclamanta UAT Orașul Năvodari și Primarul Orașului Năvodari împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 și sentinței nr. 30/CA din 5 martie 2020 ale aceleiași instanțe, ca nefondat. A respins recursul formulat de pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați și Ministerul Finanțelor-Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și a Contestațiilor, ambii prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, împotriva sentinței civile nr. 30 din 5 martie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Contestația în anulare Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a formulat contestație în anulare, întemeiată pe art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei și soluționarea cauzei pe fond și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată. A susținut recurenta că cererea de recurs a fost depusă în termenul legal, prin poștă, conform borderoului atașat. Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 07.06.2023, sub nr. x/2023. Prin Decizia nr. 5835 din 6 decembrie 2023, Înalta Curte a admis contestația în anulare formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, a anulat Decizia nr. 4229 din 28 septembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în ceea ce privește soluția pronunțată asupra recursului declarat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați și a acordat termen pentru soluționarea recursului formulat de această pârâtă împotriva sentinței civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. A apreciat instanța, în esență, că, în raport cu data depunerii cererii de recurs la serviciul poștal special, în mod eronat instanța de recurs a apreciat că recursul DGRFP Galați este tardiv formulat. II. Decizia instanței de control judiciar asupra recursului formulat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte reține că, prin actele contestate, autoritățile fiscale au constatat deficiențe în raportarea de către reclamanta UAT Năvodari a gradului de încasare a veniturilor proprii mai mare, prin utilizarea de date incorecte în determinarea acestui grad, ceea ce a condus la repartizarea unei sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local mai mare, pentru anii 2013, 2014 și 2015. Prin urmare, s-au dispus o serie de măsuri, printre care și restituirea la bugetul de stat a sumei de 1.036.312 RON reprezentând sumă necuvenită primită din sumele defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetului local în contul "Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți" deschis la Trezoreria statului. În acest context, reclamanta UAT Năvodari a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere vizând anulare a procesului-verbal de inspecție, în contradictoriu cu emitentul DGRFP Galați și cu cererea conexă, având ca obiect anularea deciziei de soluționare a contestației, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, precum și anularea procesului-verbal de inspecție, în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galați, capăt de cerere față de care a fost admisă excepția litispendenței cu acțiunea principală. Cadrul procesual a fost stabilit ca urmare a admiterii excepțiilor invocate, prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel Constanța la data 28 ianuarie 2019 în dosarul nr. x/2018. Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei, în sensul anulării în parte a Deciziei de soluționare a contestației nr. 15/C/18.07.2018 emise de Ministerul Finanțelor Publice-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, precum și a Procesului-verbal de inspecție nr. x/16.04.2018 întocmit de DGRFP Galați, în ceea ce privește recalcularea gradului de colectare și a sumei repartizate din sume defalcate din TVA pentru echilibrare buget pentru anul 2014, cu consecința restituirii de către reclamantă la bugetul de stat a sumei de 489.817 RON reprezentând sumă primită necuvenit, precum și a dobânzilor și penalităților de întârziere, de la data primirii sumei până la data restituirii acesteia. Prima instanță a constatat că, pentru anul fiscal 2014, față de suma repartizată pentru echilibrarea bugetului de 2.874.000 RON (în baza gradului de încasare de 98,75% declarat de reclamantă), se reține o diferență încasată în plus de 489.817 RON, față de suma corectă reținută prin raportul de expertiză, de 2.384.183 RON (în baza gradului de încasare de 81,92% stabilit de expert). Recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați a criticat soluția instanței de fond, susținând, în esență, că în mod eronat nu a luat în considerare întreaga sumă încasată în plus de UAT Năvodari, stabilită potrivit expertizei contabile, pentru anii 2013-2015, în cuantum de 737.516 RON, obligând reclamanta la restituirea către bugetul de stat doar a sumei de 489.817 RON pentru anul 2014, rămânând astfel o diferență în sumă de 247.699 RON. Or, cu privire la situația fiscală în anul 2013, Înalta Curte constată că instanța de fond a reținut precizările reclamantei, consemnate prin încheierea din 16 ianuarie 2020, în sensul că nu mai are interesul și nu mai înțelege să susțină cererea de anulare în privința sumelor aferente anului 2013, întrucât din raportul de expertiză rezultă că a calculat incorect gradul de colectare pe anul 2012, ceea ce a condus la repartizarea unei sume mai mari cu suma de 224.869 RON, mai mult decât suma reținută ca fiind în plus prin raportul de inspecție, de 77.482 RON. Referitor la situația fiscală stabilită pentru anii 2014 și 2015, potrivit art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice: "(1) Pentru finanțarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinație specială și, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale. (4) Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), direcțiile generale ale finanțelor publice județene procedează astfel: f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum și pe județ și municipiul București vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulțirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor încasate în anul financiar anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor de încasat în anul financiar anterior încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu." Raportat la dispozițiile anterior citate, la calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu, deci nici la suma încasată și nici la suma de încasat în anul financiar anterior încheiat. Astfel, sunt nefondate susținerile recurentei-pârâte Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați referitoare la modul de stabilire a gradului de încasare prin luarea în considerare a sumelor totale de drepturi constatate (inclusiv din anii precedenți), precum și a sumelor încasate aferente drepturilor constatate (inclusiv încasările din anii precedenți/din rămășițe). Gradul de necolectare se determină prin raportare la doi indicatori economico-financiari, respectiv suma impozitelor și taxelor locale, redevențe, chirii încasate în anul anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale, redevente, chirii de încasat în anul anterior încheiat, fără a se lua în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu. Suma impozitelor și taxelor locale, redevențe, chirii reprezintă venituri proprii clasificate în Contul de execuție a bugetului local sub denumirea de Drepturi constatate care sunt defalcate în Drepturi constatate din anii precedenți și în Drepturi constatate din anul curent. În acord cu judecătorul fondului, instanța de recurs reține că cei doi indicatori se raportează la Total drepturi constatate (de încasat), precum și la Total drepturi încasate din drepturile constatate, astfel încât sumele luate în calcul privesc sume cumulate în legătură cu anii în cauză, și nu doar sumele născute în anii de referință. Astfel, în sumele încasate au fost incluse și încasările din rămășite, fiind evident că sumele din rămășițe nu au fost menționate ca încasate în anii când trebuiau plătite. În funcție de aceste coordonate, în mod corect prima instanță a stabilit că, pentru anul fiscal 2014, suma corectă ce trebuia repartizată pentru echilibrarea bugetului este de 2.384.183 RON (în baza gradului de încasare de 81,92% stabilit de expert) și nu 1.938.000 RON (în baza gradului de încasare de 66,60%) așa cum au reținut organele fiscale. Referitor la anul fiscal 2015, instanța de fond a constatat că echipa de control a apreciat în mod corect faptul că UAT Năvodari a raportat un grad de încasare mai mare în vederea repartizării unor cote de TVA mai mari pentru echilibrarea bugetară; față de procentul recalculat prin raportul de expertiză, de 79,97%, sub pragul de 90% rezultat din Legea 186/2014 a bugetului de stat, rezultă că, pentru anul 2015, UAT Năvodari nu ar fi trebuit să primească suma de 22.380 RON. Critica vizând faptul că instanța de fond nu a luat în considerare Adresa nr. x/30.10.2015 a Trezoreriei Constanța nu poate fi reținută, de vreme ce aceasta a fost emisă în anul 2015 neputându-se extrapola asupra perioadelor anterioare emiterii acesteia. Nu în ultimul rând, prin răspunsul expertului la obiecțiunile formulate de pârâte, s-a răspuns argumentelor organelor fiscale, instanța de fond în mod corect reținând aceste aspecte. De altfel, intimata-reclamantă UAT Orașul Năvodari a precizat în fața instanței de fond că, pentru anul 2015, nu mai contestă sumele reținute, în discuție rămânând anii fiscali 2013 și 2014, iar pentru anul 2013, după cum s-a constatat anterior, reclamanta a precizat că nu mai are interes în a solicita anularea sumelor defalcate pentru acest an. 2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,