ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 269/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 30 iulie 2014 pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Galați - A.J.F.P. Constanța anularea Deciziei de impunere nr. x și a Raportului de inspecție fiscală nr. x/15.05.2014 prin care i s-a respins cererea de rambursare a TVA în sumă de 1.085.140 RON.

La termenul din 09.10.2014 reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că a solicitat și anularea deciziei A.N.A.F. nr. 857/23.09.2014 apreciind că este nelegală și netemeinică.

Prin sentința nr. 208 CA pronunțată în data de 20 noiembrie 2014, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității cererii prin care reclamanta a solicitat anularea Deciziei de impunere nr. x și a raportului de inspecție fiscală nr. x din 15.05.2014 și a respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.

Totodată, prin aceeași sentință a fost admisă cererea reclamantei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, de anulare a deciziei A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Galați nr. 857/23.09.2014 și a fost obligat organul fiscal competent să soluționeze contestația reclamantei pe fondul acesteia.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, care a invocat încălcarea normelor de procedură și a celor de drept material și a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului s-au precizat următoarele:

- în temeiul rolului activ instanța de fond avea obligația de a determina corect limitele cadrului procesual, respectiv de a introduce în cauză organul emitent al deciziei nr. 857/2014 și a dispune comunicarea acțiunii și citarea acestuia;

- procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu organul emitent al deciziei A.N.A.F. nr. 857/23.09.2014, la dosar existând dovezi de citare doar cu instituția ce avea atribuții de control fiscal;

- prin sentința recurată a fost încălcat principiul contradictorialității și dreptul la apărare garantat de art. 6 din Convenție, precum și dreptul la un proces echitabil al organului emitent al deciziei nr. 587/2014;

- față de obiectul contestației, competența de soluționare a acesteia revenea potrivit art. 209 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 92/2003 DGRFP Galați prin Serviciul de Soluționare Contestații, cel care a emis Decizia nr. 857/2014.

Prin întâmpinare, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca lipsit de interes și în subsidiar, ca neîntemeiat.

S-a menționat că recurenta nu justifică un interes în susținerea recursului, după ce a emis o nouă decizie în procedura jurisdicțională prin care a menținut decizia de respingere a contestației sale.

Pe fondului cauzei, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, întrucât pârâta a fost citată legal în cauză și prin mandatar.

În ceea ce privește aplicarea greșită a normelor de drept material, cu referire la prevederile art. 209 Codul de procedură fiscală, în sensul că sentința nu poate fi pusă în executare (întrucât partea obligată nu are competență), se arată că hotărârea a fost deja executată.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 27 septembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Prin încheierea de ședință din data de 27 iunie 2017, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 30 ianuarie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

În fapt, prin cererea inițială, reclamanta a solicitat instanței de contencios administrativ anularea Deciziei de impunere nr. x și a Raportului de inspecție fiscală nr. x/15.05.2014 emise de către Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția Generala Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța.

Se constată că, la data de 8 octombrie 2014, reclamanta și-a modificat acțiunea solicitând și anularea Deciziei nr. 857 din data de 23 septembrie 2014 emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția Generala Finanțelor Publice Galați - Serviciul Soluționare Contestații prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Deciziei de impunere fiscală nr. x/15.05.2014 emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. x/15.05.2014.

Primă instanță a admis cererea "reclamantei S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și a anulat decizia A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Galați nr. 857/23.09.2014 și a obligat organul fiscal competent să soluționeze contestația reclamantei pe fondul acesteia".

Anterior anulării Deciziei nr. 857 din data de 23 septembrie 2014, instanța de fond avea obligația de a stabili cadrul procesual corect, în sensul că trebuia să introducă în cauză în calitate de pârât organul emitent al acestui act administrativ, astfel că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu Direcția Generala Finanțelor Publice Galați - Serviciul Soluționare Contestații.

În concret, se reține că în cauză instanța de fond a citat în calitate de pârât doar organul emitent al Deciziei de impunere nr. x și al Raportului de inspecție fiscală nr. x/15.05.2014, respectiv Direcția Generala Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța.

Se poate observa că prin modificarea acțiunii reclamanta a înțeles să solicite anularea a două acte administrative emise de două instituții diferite, iar instanța fond a soluționat acțiunea în contradictoriu cu un singur organ emitent.

În acest context Înalta Curte constată că este întemeiat motivul de recurs, invocat de autoritatea pârâtă, reglementat de art. 488 pct. 5 din C. proc. civ. potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității".

Legalitatea desfășurării procedurii judiciare, având în vedere caracterul contradictoriu al acesteia și necesitatea respectării dreptului la apărare, implică obligația identificării pârâtului, respectiv a autorității publice vizate de pretențiile reclamantei, prin menționarea denumirii, sediului acesteia, introducerea în cauză și citarea ei potrivit art. 157 și următoarele din C. proc. civ.

Dispozițiile legale referitoare la citare și la comunicarea actelor de procedură au caracter imperativ, iar hotărârea pronunțată cu încălcarea lor este lovită de nulitate.

Față de aspectele arătate, se constată că prima instanța a lua act de modificarea acțiunii în sensul că se solicita și anularea Deciziei nr. 857 din data de 23 septembrie 2014 emisă de Direcția Generala Finanțelor Publice Galați - Serviciul Soluționare Contestații, dar a omis a introduce în cauză organul emitent, astfel că, apreciind că sunt întemeiate criticile formulate de recurentul-pârât subsumate motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța împotriva sentinței civilă nr. 208 CA din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 ianuarie 2018.