Decizia nr. 1364/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal

Circumstanțele cauzei 1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, la data de 15.02.2016 sub dosar nr. x/2016, A. - Filiala București - Ilfov a formulat contestație la procedura de selecție inițiată și organizată de MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, prin "Anunț privind selecția partenerilor relevanți pentru Comitetul de Monitorizare al POPAM 2014-2020", aprobat de Ministerul Agriculturii prin Ordinul nr. 25 din 07.01.2016 și publicat la data de 07.01.2016 pe site-ul autorității. Prin Decizia nr. 243/C5/250 pronunțată la data de 23.02.2016, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 26.02.2016, sub nr. x/2016, iar, la termenul de judecată de la data de 24 octombrie 2016, cauza a fost declinată spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Prin sentința civilă nr. 1634 din data de 05.05.2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată. Această soluție a fost atacată cu recurs, iar în cadrul primului ciclu procesual, a fost desființată prin Decizia nr. 995 de la data de 20 februarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, dosarul fiind trimis spre rejudecare primei instanțe. În rejudecare, cauza a fost înregistrată cu nr. x/2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal. 1.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1557 de la data de 2 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A. - Filiala București - Ilfov, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și B.. A anulat în parte "Lista finală a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020" emisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP, în ceea ce privește selecția pentru structurile "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură și procesare" și "ONG de mediu, dezvoltare durabilă" și a dispus reevaluarea formularelor de intenție depuse în referire la selecția membrilor pentru structurile "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură și procesare" și "ONG de mediu, dezvoltare durabilă". 1.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței menționate la punctul anterior, a declarat recurs pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcția Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ., admiterea căii de atac, casarea hotărârii primei instanțe, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată. În esență, în motivare, a arătat că au fost interpretate greșit normele de drept procedural și material prevăzute în Legea nr. 554/2004, referitoare la condițiile de admisibilitate a cererii în contencios administrativ, respectiv art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), o) și p) si art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Astfel, anularea unui act administrativ se poate dispune numai în cazul în care instanța de judecată ajunge la concluzia că, în speță, a fost vătămat vreun drept recunoscut de lege ori un interes legitim al unei persoane. Or, din considerentele sentinței atacate, nu se poate desprinde o asemenea concluzie, din moment ce chiar prima instanță a reținut faptul că, "partea reclamantă nu a justificat existenta vreunei vătămări sub aspectul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat fată de procedura de selecție". De asemenea, obiectul de activitate a A. nu poate fi evaluat/stabilit în funcție de denumirea entității, ceea ce înseamnă că, în mod automat, denumirea entității nu prezintă relevanță cu privire la încadrarea reclamantei în structura corespunzătoare din cadrul CM POPAM 2014 - 2020. Astfel, a arătat că obiectivele menționate de A. în Formularul de intenție din dosarul CNSC vizează activități legate de îmbunătățirea calității biomediului acvatic din cadrul sistemelor tehnologice din acvacultura, precum și prelucrarea și valorificarea bioproduselor rezultate din acest domeniu, iar nu în realizarea de tehnologii de acvacultura în ceea ce privește reproducerea sau creșterea materialului piscicol sau a nevertebratelor. Dimensiunea grupului țintă al A. este aproximativ de 3.000 entități, companii ce au licență de acvacultura; companii interesate de a face investiții în acvacultura, personal al agenților economici ce au activitate în domeniul acvacultura, companii ce se ocupă cu comercializarea produselor piscicole și de acvacultura, autorități locale și centrale de specialitate din domeniul acvacultura, pescuit, mediu dezvoltare, În plus, invitarea și acceptarea de către A. de a participa la Grupul tehnic de lucru - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității indică acceptarea, fără echivoc, a rezultatului final al selecției partenerilor relevanți non - instituții publice, motiv pentru care MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE consideră că drepturile si interesele legitime ale A. nu au fost vătămate. Prin urmare, a opinat că în cadrul procedurii de selecție a membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime 2014 - 2020, portofoliul A. a fost evaluat în mod corect, motiv pentru astfel că actul administrativ "Lista finală a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020" întrunește toate condițiile de legalitate, emiterea acestuia neaducând nicio vătămare vreunui drept sau interes legitim al A.. În raport de considerentele anterioare, a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate si, ca urmare a rejudecării cauzei, a solicitat respingerea, în tot, a acțiunii. Cu privire la eventuala obligare a instituției recurente la plata cheltuielilor de judecată, a solicitat respingerea cererii, sau, cel puțin, cenzurarea cuantumului respectivelor cheltuieli. Dacă se va aprecia întemeiată cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată, a solicitat verificarea înscrisurilor care dovedesc efectuarea acestora și reducerea cuantumului raportat la munca depusă de apărătorul intimatei, numărul termenelor,etc. În lumina dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., instanța este îndreptățită să aprecieze în ce măsură onorariul părții intimate trebuie suportat de partea căzută în pretenții, față de întinderea pretențiilor și de complexitatea cauzei. În drept, a invocat art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 483 - 487 C. proc. civ. și judecata în lipsă în conformitate cu art. 223 coroborat cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. 1.

Apărările formulate în cauză Intimata - pârâtă B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate în cauza de față, aceasta fiind dată cu aplicarea dispozițiilor legale incidente cauzei. A arătat că a justificat existenta vătămării sub aspectul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat fată de procedura de selecție și «Lista candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM 2014 - 2020» raportat la categoriile de parteneri non-instituționali, care nu au fost vizate prin candidatura sa din Formularul de intenție. Este de acord cu ceea ce prima instanță a reținut cu privire la faptul că persoanele fizice și juridice pot invoca vătămarea unui interes public care la bază are vătămarea interesului privat al acestora, nefiind, de principiu, interzisă o acțiune prin care se urmărește apărarea unui interes legitim public. Față de aspectele menționate, în cadrul procedurii de selecție a membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime 2014 - 2020, portofoliul A. nu a fost evaluat în mod corect, motiv pentru care a susținut că actul administrativ "Lista finală a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020" nu întrunește toate condițiile de legalitate. În concluzie, a solicitat respingerea recursului si menținerea soluției date de instanța de fond ca fiind legala si temeinica si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. 1.

Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar, recurentul - pârât MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului întâmpinării depuse de B. și respectiv înlăturarea apărărilor formulate de această parte procesuală. II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, față de următoarele considerente: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Cu titlu preliminar, se impune a se preciza că în partea introductivă a prezentei decizii civile a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului întâmpinării B. cu motivarea oferită de instanța de control judiciar în sensul că nu este indicat numele reprezentantului societății, fiind aplicată pe ultima filă din întâmpinare doar ștampila societății, alături de o semnătură indescifrabilă. În aceste condiții, instanța de control judiciar nu va ține cont de apărările expuse în cuprinsul întâmpinării de la dosar. Analizând cuprinsul cererii de recurs, instanța de control judiciar reține, pe de o parte, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. este formal invocat iar criticile expuse în susținerea acestui motiv de nelegalitate pot fi subsumate motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că vor fi analizate de instanță din perspectiva greșitei interpretări și aplicări a normelor de drept material. Referitor la susținerile recurentului care vizează fondul cauzei, Înalta Curte constată că acesta a invocat interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), o) și p) si art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În acest sens, Înalta Curte va avea în vedere dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, constatând nelegalitatea actului administrativ, instanța de judecată este îndreptățită "(...) să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă." Totodată, potrivit art. 18 alin. (4) din același act normativ, "(4) Atunci când obiectul acțiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcție de starea de fapt, instanța poate: a) dispune anularea acestuia, în tot sau în parte; b) obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit; c) impune uneia dintre părți îndeplinirea unei anumite obligații; d) suplini consimțământul unei părți, când interesul public o cere; e) obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale." Va observa instanța de recurs că reclamanta a solicitat obligarea autorității publice la modificarea actului administrativ/emiterea unui act de modificare, în scopul aducerii conținutului acestuia în acord cu normele juridice incidente în materia supusă verificării. Or, având în vedere că prin dispozițiile legale anterior citate se instituie un contencios de plină jurisdicție, instanța de contencios administrativ putând dispune nu doar anularea actului, ci și emiterea/modificarea actului administrativ, pentru a fi în acord cu norma care a stat la baza emiterii acestuia, nu se poate susține în mod valid că prin sentința recurată s-ar fi încălcat dispozițiile legale privind admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ. Prin urmare, primul motiv de nelegalitate invocat de recurent este nefondat. Din considerentele sentinței recurate rezultă că instanța de fond a analizat toate criticile de nelegalitate expuse in susținerea acțiunii de intimata - reclamantă și a identificat anumite vicii de nelegalitate ale actului administrativ contestat, soluție pe care și Înalta Curte o apreciază ca fiind corectă. Astfel, a reținut judecătorul fondului că reclamanta a justificat o vătămare în cauza de față din perspectiva includerii sale în procedura de selectare a partenerului non-instituțional "ONG de mediu, dezvoltare durabilă" și neincluderii sale în procedura de selectare a unui "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură și procesare", în raport de categoria pentru care și-a depus candidatura prin Formularul de intenție, anume "Acvacultură". În mod corespunzător, partea reclamantă nu a justificat existența vreunei vătămări sub aspectul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat față de procedura de selecție și "Lista candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM 2014 - 2020" raportat la celelalte categorii de parteneri non-instituționali, dat fiind că acelea nu au fost vizate prin candidatura sa din Formularul de intenție. Așadar, în raport de considerentele primei instanțe, Înalta Curte apreciază că este neîntemeiată critica din recurs potrivit căreia prima instanță, deși a reținut că reclamanta nu a demonstrat vătămarea unui drept recunoscut de lege sau a unui interes legitim, a procedat la anularea, în parte, a actului administrativ atacat. Dimpotrivă, soluția primei instanțe este legală, vătămarea fiind dovedită de reclamantă, care a fost evaluată nelegal în procedura de selectare a partenerului non -instituțional "ONG de mediu, dezvoltare durabilă" iar nu în procedura de selectare a unui "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul acvacultură și procesare" pentru care aceasta își depusese candidatura. Ca atare, nelegalitatea actului administrativ este determinată de evaluarea defectuoasă realizată de recurentul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP în ceea ce privește selecția pentru structurile "Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură și procesare" și "ONG de mediu, dezvoltare durabilă", din moment ce reclamanta A. a fost tratată din perspectiva acestui din urmă domeniu, iar nu raportat la cel pentru care candidase. Astfel, în condițiile în care POPAM 2014 - 2020 nu permitea modificarea unilaterală de către evaluator a domeniului relevant pentru activitatea candidatului, acesta era singurul care își asuma corectitudinea informațiilor și alegerea de a viza un anumit domeniu prin Formularul de intenție. Alături de prima instanță, și instanța de control judiciar constată că actul administrativ atacat a produs o vătămare drepturilor recunoscute de lege reclamantei, care nu poate fi analizată prin raportare la rezultatul final al procedurii de evaluare a criteriilor, procedura de selecție fiind condiționată de încadrarea corectă în domeniul reprezentativ, potrivit voinței exprimate de titular în cuprinsul Formularului de intenție. În acest context, Înalta Curte va reține caracterul nefondat și al celui de-al doilea set de critici expuse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP în cadrul recursului. În continuare, Înalta Curte constată că prin cererea de recurs, în afară de lipsa vătămării, nu au fost formulate critici cu privire la argumentele de drept avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea soluției a cărei legalitate este supusă controlului instanței de recurs. Faptul că recurentul își exprimă dezacordul cu privire la soluția primei instanțe prin reluarea susținerilor din întâmpinarea formulată la fondul cauzei nu înseamnă că prezintă în cuprinsul cererii de recurs motive de nelegalitate dintre cele prevăzute expres și limitativ de disp. art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte subliniază că recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate solicita instanței de control judiciar, în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, reformarea hotărârii pronunțate de instanța de fond sau de instanța de apel în anumite cazuri prevăzute de lege. Conform prevederilor legale în vigoare, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu dispozițiile legii materiale și procesuale aplicabile. Astfel, motivele de recurs vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia. Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Prin urmare, în soluționarea căii de atac a recursului, instanța nu poate proceda la o reanalizare a susținerilor de la fondul cauzei, ci numai la examinarea motivelor de nelegalitate care trebuie menționate în cererea de recurs, în conformitate cu disp. art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. care stabilesc că cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. 2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,