ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 995/2020

Ședința publică din data de 20 februarie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, la data de 15.02.2016 sub dosar nr. x/2016, A. - Filiala București - Ilfov a formulat contestație la procedura de selecție inițiată și organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, prin "Anunț privind selecția partenerilor relevanți pentru Comitetul de Monitorizare al POPAM 2014-2020", aprobat de Ministerul Agriculturii prin Ordin 25 din 07.01.2016 și publicat la data de 07.01.2016 pe site-ul autorității. Partea reclamantă a arătat că actul autorității pe care îl consideră nelegal și pe care îl contestă este "Lista finală a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM", despre care a luat cunoștință la data de 01.02.2016 prin corespondență e-mail și prin publicare pe site-ul Autorității de Management pentru POP.

Reclamanta a solicitat anularea documentului "Lista finală a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM", refacerea procedurilor de selecție conform "Ghidului de constituire CM pentru POPAM, declararea "admis" a A. și declararea "respins" a B., refacerea "Listei finale a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM" și publicarea ei pe site-ul Autorității de Management pentru POPAM, care să includă A. ca admisă, cât și publicarea unui anunț prin care Autoritatea de Management pentru POPAM își cere scuze pentru greșeala tehnică comisă cu referire la candidatura A..

Prin Decizia nr. 243/C5/250 pronunțată la data de 23.02.2016, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 26.02.2016, sub nr. x/2016.

Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit a invocat prin întâmpinare excepția de necompetență materială a Tribunalului București și a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei către Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și rangul său de autoritate publică centrală.

Prin sentința civilă nr. 5917/24.10.2016, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârât și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 03.01.2017, sub același număr de dosar (7902/3/2016).

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 1634 din 5 mai 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. - Filiala București - Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, a anulat în parte «Lista finală a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020» emisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP, în ceea ce privește selecția pentru structurile «Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură și procesare» și «ONG de mediu, dezvoltare durabilă», a dispus reevaluarea formularelor de intenție depuse în referire la selecția membrilor pentru structurile «Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură și procesare» și «ONG de mediu, dezvoltare durabilă», a obligat partea pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 450 de RON cheltuieli de judecată, stabilite în condițiile art. 451 și 453 noul C. proc. civ., a respins în rest cererea de chemare în judecată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe A. și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP au formulat recurs.

Recurenta A. a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii și a celorlalte capete ale cererii astfel cum au fost formulate și acordarea integrală a cheltuielilor de judecată.

Recurentul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecând cauza respingerea, în tot, a acțiunii.

II. Considerentele și soluțiile Înaltei Curți asupra recursurilor

2.1. Excepția nulității recursului formulat de A..

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului formulat de A. în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepție invocată de recurentul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Înalta Curte constată că recurenta A. nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate, alegațiile din cererea de recurs vizând elemente de fapt ale cauzei și reluarea susținerilor din cuprinsul acțiunii introductive de instanță.

Intercalarea unor afirmații, prin care arată că nu este de acord cu cele reținute de prima instanță, nu reprezintă critici de nelegalitate în sensul art. 488 C. proc. civ., recurenta limitându-se la a prelua integral argumentele prezentate prin cererea de chemare în judecată, fără, însă, a aduce nicio critică concretă considerentelor hotărârii recurate care să se poată încadra în articolul menționat.

Or, simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a acțiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului formulat de A..

2.2. În ceea ce privește recursul formulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP, Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin cererea de chemare în judecată cu care a învestit instanța de fond, reclamanta A. a solicitat și anularea documentului "Lista finală a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM", refacerea procedurilor de selecție conform "Ghidului de constituire CM pentru POPAM, declararea "admis" a A. și declararea "respins" a B., refacerea "Listei finale a candidaților declarați admiși ca urmare a selecției membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM" și publicarea ei pe site-ul Autorității de Management pentru POPAM, care să includă A. ca admisă, cât și publicarea unui anunț prin care Autoritatea de Management pentru POPAM își cere scuze pentru greșeala tehnică comisă cu referire la candidatura A..

Reclamanta a dedus judecății un raport juridic administrativ complex, din care făcea parte, alături de părțile litigante, și Societatea C., astfel că pentru admisibilitatea acțiunii formulată de reclamantă era necesar crearea unui consorțiu procesual din care să facă parte și această persoană juridică prin valorificarea dispozițiilor art. 78 C. proc. civ. sau art. 16

1

din Legea nr. 554/2004, după caz.

Aceasta pentru că reclamanta a supus controlului jurisdicțional de legalitate pe lângă greșita sa calificare în procedura de selecție a membrilor parteneri non-instituții publice pentru CM POPAM și greșita valorificare a opțiunii a Societății C., iar instanța de fond a validat apărările reclamantei, anulând actul administrativ contestat, de ale cărei dispoziții a beneficiat și această persoană juridică, fără ca aceasta să stea în judecată, să fie legal citată și să fie în măsură a-și expune punctul de vedere cu privire la problema supusă dezbaterii.

Procedând de această manieră, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., în virtutea căruia judecătorul trebuia să manifeste rol activ în ceea ce privește aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

De asemenea, la pronunțarea hotărârii atacate au fost nesocotite principiile consacrate în art. 13 și 14 din C. proc. civ., respectiv principiul dreptului la apărare și al contradictorialității, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 6 din Convenția EDO referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Prin urmare, nesocotind aceste principii fundamentale prevăzute de C. proc. civ. cât și dispozițiile legale menționate anterior, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, astfel că se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea în mod corect a cadrului procesual.

În raport cu cele reținute, instanța de control judiciar apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate de recurentul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP referitoare la aspectele de legalitate a sentinței recurate, din perspectiva pct. 8 al art. 488 C. proc. civ.

2.3. Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 497 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de A. împotriva sentinței nr. 1634 din 5 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Admite recursul formulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP împotriva sentinței nr. 1634 din 5 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 februarie 2020.