ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1357/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 02 mai 2022 la Tribunalul Harghita, reclamantul A. - Persoană Fizică Autorizată, reprezentată prin A. și în nume personal, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - (fosta Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit); Centrul Regional de Plăti pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Sud-Est Constanța, (denumirea actuală fiind de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 2 Sud-Est Constanța), mandatar al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta Agenție de Plăti Pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) și Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Tulcea, (fostul Oficiu Județean de Plăți și Dezvoltare Rurală și Pescuit Tulcea), obligarea intimaților la soluționarea contestației, formulată și depusă împotriva actului intitulat proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat la data de 19.05.2017, privind proiectul "Înființare și dezvoltare ferma de vaci și porcine în comuna Maliuc, județul TULCEA", Contract x/09.07.2013 PNDR 2007-2013, cod tranziție C x/09.07.2013 PNDR 2014-2020, beneficiar fiind A. - Persoană Fizică Autorizată; cu cheltuieli de judecată. 1.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 100 din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția autorității de lucru judecat, excepție invocată de instanță din oficiu, și în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamata A. - Persoană Fizică Autorizată, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Sud-Est Constanța și Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Tulcea. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A. Persoană Fizică Autorizată, prin reprezentant A., solicitând admiterea recursului cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei primei instanțe în vederea rejudecării. În drept, a invocat incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În esență, recurentul-reclamant a reluat aspectele susținute în acțiunea introductivă cu privire la modul și condițiile în care s-a încheiat contractul de finanțare, notificările primite de la autoritățile publice, măsurile dispuse și acțiunile întreprinse de reclamant pentru remedierea deficiențelor constatate. Totodată, a prezentat istoricul dosarelor nr. x/2018 și nr. y/2022 ale Curții de Apel Târgu Mureș, făcând referire și la dosarele nr. x/2022 înregistrat pe rolul Tribunalului Harghita și nr. 613/88/2022 înregistrat pe rolul Tribunalului Tulcea (declinate la Curtea de Apel Târgu Mureș). 1.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, arătând că recurentul-reclamant doar a reiterat fondul cauzei, fără ca argumentele prezentate să se încadrează în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința primei instanțe este legală. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 07 martie 2024, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin întâmpinarea formulată, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat." Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Prevederile legale menționate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. În speță, recursul declarat de reclamant a fost întemeiat, în drept, pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. Examinând cererea de recurs formulată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât argumentele prezentate nu se încadrează în motivele de casare invocate, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din Codul procedură, nefiind altceva decât o reluare a argumentelor expuse la fond prin cererea de chemare în judecată, fără ca recurentul-reclamant să circumstanțieze în niciun mod criticile sale în raport cu soluția instanței de fond. Astfel, deși prima instanță a expus pe larg raționamentul pentru care a admis excepția autorității de lucru judecat, respectiv faptul că acțiunea care face obiectul prezentului dosar introdusă la data de 02.05.2022 la Tribunalul Harghita (dosar nr. x/2022) este identică, ca formă și substanță, cu acțiunea introdusă la aceeași dată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș (dosar nr. x/2022), că apărările formulate de pârâte în cele două cauze sunt aceleași, vizând atât excepții procesuale, cât și fondul cauzei, și că există astfel o identitate de părți, obiect și cauză juridică care oprește repetarea judecății, recurentul-reclamant nu a înțeles să critice raționamentul instanței și să arate motivele pentru care, în opinia sa, nu se poate reține autoritatea de lucru judecat. Astfel de atare critici ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs. Or, simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și redarea, prin cererea de recurs, a unor împrejurări de fapt, nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ. Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea argumentelor expuse la fond, fără a le structura din punct de vedere juridic și fără a arăta relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și va constata nul recursul formulat de reclamantul A. Persoană Fizică Autorizată, prin reprezentant A.. PENTRU ACESTE MOTIVE,