ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1353/2024

Ședința publică din data de 7 martie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 15.07.2021, sub nr. x/2021, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanței să constatate existența calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 322 din 22 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., și s-a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul A. solicitând admiterea căii de atac și, în rejudecare, respingerea acțiunii introductive, cu obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

În esență, a arătat că în anul 1983 tatăl său a fost anchetat de Miliția din comuna Vărgata, jud. Mureș, acesta fiind motivul pentru care a fost șantajat și s-au făcut presiuni asupra sa să semne un act de colaborare cu Miliția din comună.

A menționat că nu a semnat niciun act de colaborare cu Organele de Securitate astfel cum se susține, neexistând la dosar probe în acest sens. Consimțământul său a fost viciat și a semnat actul de colaborare cu Miliția Vărgata, fiind șantajat moral și amenințat că tatăl său va fi privat de libertate, motiv pentru care consideră că nu poate fi acuzat că ar fi avut calitatea de colaborator al Securității.

Totodată, a afirmat că nu știa că Miliția ar fi fost subordonată Securității, iar după decembrie 1989 nu a mai dat nicio notă informativă Organelor de Miliție (ulterior Poliție), aspect ce dovedește faptul că dacă nu a mai fost șantajat și nu s-au mai exercitat forte coercitive asupra sa, voința nemaifiindu-i viciată prin violență, nu a mai colaborat cu organele amintite.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea argumentației în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că sentința atacată este legală și temeinică, instanța constatând în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 07 martie 2024, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepția nulității recursului invocată de intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, constatând că recurentul-pârât a formulat argumente de ordin critic care se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ.

2.2. Argumentele de fapt și de drept relevante

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea introductivă, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței constatarea calității de colaborator al Securității în persoana pârâtului A..

Instanța de primă jurisdicție a admis acțiunea reclamantului și a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității, reținând că activitatea desfășurată de acesta, se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Instanța de control judiciar constată că soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o condamnare a regimului totalitar comunist prin deconspirarea lucrătorilor de securitate și a colaboratorilor acesteia, apreciat ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

Potrivit art. 2 lit. b) teza I din O.U.G.. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin colaborator al Securității se înțelege "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului."

Voința legiuitorului a fost în sensul de a pune pe același plan, sub aspect probator, notele și informațiile scrise de informatori/colaboratori cu consemnările lucrătorilor Securității, toate aceste documente bucurându-se de prezumția relativă de veridicitate. Însă, pentru a se produce efectul urmărit, consemnările cuprinse în note trebuie să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului comunist săvârșite de persoane determinate sau cel puțin determinabile.

În prezenta cauză, este de necontestat că pârâtul a fost recrutat de IJ Mureș, sub numele conspirativ "KARLA"/"B." și că a redactat și semnat olograf Angajamentul din 27.04.1983 .

De asemenea, nu sunt contestate nici cele trei note informative date olograf și semnate cu numele conspirativ "B." din 14.09.1985, 27.11.1985 și 04.12.1985, înscrisuri cu privire la care instanța de fond a reținut că prezintă relevanță din perspectiva stabilirii calității de colaborator al Securității, redând în mod exhaustiv fragmente din cuprinsul acestora.

Instanța de control judiciar reține că prima condiție, care se referă la furnizarea unor informații prin care se denunțau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist este îndeplinită având în vedere conținutul celor trei note informative menționate anterior care cuprind relatări despre cetățeni determinați (numitul A.E. din Mitrești, numita M.A. împreună cu familia sa, numitul S.S. din Mitrești, numitul S.B.E. din comuna Vărgata, profesor la școala generală) cu privire la activității/atitudini potrivnice regimului, respectiv informațiile referitoare la apartenența unei persoane la o grupare religioasă, precum și discuții purtate de persoane referitoare la condițiile de viață din Republica Socialistă România privind raționalizarea pâinii sau a altor alimente.

Informațiile referitoare la apartenența unei persoane la o grupare religioasă, în condițiile în care ideologia regimului comunist era incompatibilă cu noțiunea de religie, reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, iar denunțarea acestei apartenențe îndreptățește reținerea calității de colaborator al Securității. În plus, este cunoscut faptul că respectivul regim încerca să descurajeze și să limiteze prin toate mijloacele practicarea religiei, în special activitățile cultelor minoritare, chiar și a celor care se bucurau de o recunoaștere oficială.

Totodată, în deplin acord cu instanța de fond, Înalta Curte reține că erau considerate potrivnice regimului totalitar comunist toate comentariile referitoare la nivelul de trai sau la restricțiile impuse de regim care sunt de natură a aduce atingere nivelului de trai a cetățenilor în perioada comunistă.

Instanța de control judiciar constată că este îndeplinită în speță și cea de-a doua condiție prevăzută de textul de lege menționat, aceea ca informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Informațiile furnizate, prin conținutul acestora, au vizat dreptul la viață privată consacrat de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și dreptul la libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei, consacrat de art. 18 din același Pact. Potrivit dispozițiilor O.U.G.. nr. 24/2008, nu este necesar a se dovedi intenția de a se aduce atingere acestor drepturi și libertăți fundamentale ale omului și nici caracterul efectiv al încălcării, este suficient a se constata că a existat posibilitatea ca persona în cauză să conștientizeze că asupra persoanelor vizate de informațiile respective pot fi luate măsuri de urmărire și verificare, prin care se încalcă drepturi fundamentale.

În ceea ce privește apărările invocate în subsidiar de către recurentul-pârât, în sensul că notele informative au fost date ca urmare a șantajului moral și a amenințărilor referitoare la privarea de libertate a tatălui său, Înalta Curte reține că, potrivit textului art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, sunt prevăzute doar două situații de natură a înlătura calitatea de colaborator al Securității, una când persoana a furnizat informațiile în timpul unei anchete sau a unui proces penal și cea de-a doua în cazul în care persoana care a furnizat informațiile nu împlinise 16 ani. Nici una din aceste două situații nu poate fi reținută în speță.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte reține că activitatea desfășurată de recurentul-pârât în calitate de colaborator al organelor de securitate se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, motiv pentru care în mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamantului.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din același act normativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârât, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul-reclamant.

Respinge recursul formulat de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 322 din 22 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.