ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 899/2024

Ședința publică din data de 18 aprilie 2024

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 12 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA MUNICIPALĂ MANAGEMENTUL TRAFICULUI BUCUREȘTI S.A., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 868.023,49 RON, reprezentând contravaloare lucrări executate ce fac obiectul facturii nr. x/10.01.2022, precum și la plata dobânzii contractuale penalizatorii de 0,04% pe zi începând cu data introducerii acțiunii și până la data achitării debitului.

Prin sentința civilă nr. 2367/2022 din 14 octombrie 2022, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Compania Municipală Managementul Traficului București S.A..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, care a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1576 A din 27 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a fost respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul A. S.R.L. - prin administrator special B. și prin administrator judiciar C. SPRL împotriva sentinței civile nr. 2367 din 14 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2022.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. S.R.L. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.

În argumentarea memoriului de recurs, recurentul susține că instanța de apel a constatat fără dubiu că procesele-verbale la terminarea recepției sunt temeinice și legale, lucrările efectiv executate fiind recepționate atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, fiind bifată căsuța "corespunde" așa încât hotărârea pe care a pronunțat-o pe fond sub acest aspect este greșită.

Tot în același context, instanța de apel a reținut că solicitarea reclamantei nu poate fi admisă, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile contractuale pentru efectuarea plății, iar din această perspectivă, recurentul apreciază că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii, ori străine de natura cauzei.

În ceea ce privește încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul arată că cererea introductivă a fost întemeiată pe art. 1.350, art. 1.516 și art. 1531 C. civ., astfel că, în raport cu dispozițiile de drept material invocate, instanța de apel a pronunțat decizia atacată, cu aplicarea greșită a acestor norme de drept material.

Prin întâmpinarea depusă de intimata-pârâtă, la 1 martie 2024, s-a invocat excepția nulității recursului, față de împrejurarea că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 487 si următoarele din C. proc. civ. privind motivarea recursului.

La 13 martie 2024, recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare și a solicitat înlăturarea susținerilor intimatei ca fiind nefondate.

Cu referire la excepția nulității evocate de intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că aceasta nu va mai fi analizată, în raport cu invocarea, din oficiu a excepției inadmisibilității recursului de către instanța supremă, care primează în speța de față.

La termenul din 18 aprilie 2024, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să o admită, în considerarea următoarelor:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanța de apel a respins apelul declarat de reclamantul A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2367 din 14 octombrie 2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Compania Municipală Managementul Traficului București S.A., având ca obiect pretenții decurgând dintr-un litigiu privind executarea unui contract de achiziții publice.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.

În speța de față, decizia atacată cu recurs este definitivă, fiind pronunțată în calea de atac a apelului ce a format obiectul unui litigiu în pretenții, ca urmare a încheierii acordului cadru de execuție lucrări nr. x din 12 iunie 2020 și, în baza acestuia s-a încheiat contractul subsecvent de lucrări nr. x din 18 iunie 2020, între reclamantul A. S.R.L., în calitate de executant și pârâta COMPANIA MUNICIPALA MANAGEMENTUL TRAFICULUI BUCURESTI S.A., în calitate de beneficiar.

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea lucrărilor de execuție canalizații electrice și de comunicație, fundații stâlpi și lucrări civile.

În raport de caracterul contractului de care se prevalează recurentul, contract de achiziție publică, o formă de contract administrativ, se constată că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Astfel, la momentul depunerii cererii pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 12 mai 2022 și, ținând cont de faptul că obiectul cauzei era executarea unui contract de achiziții publice, Înalta Curte constată că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 53 alin. (1)

1

din Legea nr. 101/2016 coroborate cu dispozițiile art. 55 alin. (1)

1

din același act normativ, care prevăd că "Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1)

1

poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară".

În acest sens, se constată că sentința civilă nr. 2367/2022 din 14 octombrie 2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă era supusă apelului, în termen de 10 zile de la comunicare, în cauză fiind incidente prevederile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., iar împotriva acestei sentințe a fost formulat apel, soluționat prin decizia civilă nr. 1576 A din 27 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, care are caracter definitiv, dispozițiile Legii nr. 101/2016 prevăzând două faze procesuale, context în care, hotărârea poate fi atacată numai cu apel, ceea ce conduce la inadmisibilitatea căii de atac.

Astfel, prin dispozițiile art. 10 C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător și prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice. Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Pentru aceste considerente, se constată că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu mai era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. S.R.L. prin administrator special B. și prin administrator judiciar C. SPRL împotriva deciziei civile nr. 1576 A din 27 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. S.R.L. prin administrator special B. și prin administrator judiciar C. SPRL împotriva deciziei civile nr. 1576 A din 27 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă COMPANIA MUNICIPALA MANAGEMENTUL TRAFICULUI BUCURESTI S.A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2024.