ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 871/2024

Ședința publică din data de 17 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal la 22.10.2020, reclamantul Cabinet Medical Veterinar A. a chemat în judecată pe pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (în continuare, "A.N.S.V.S.A.") și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vâlcea (în continuare, "D.S.V.S.A. Vâlcea"), solicitând obligarea acestora la plata sumei de 70.000 RON - reprezentând 10.000 RON/lună, începând cu 16.12.2019 și până la 24.07.2020, respectiv între data intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 și până la data apariției O.U.G. nr. 117/2020 -, a dobânzii legale calculate asupra sumelor datorate, de la data scadenței acestora și până la data plății efective, sume care să fie actualizate cu rata inflației, calculată de la data scadenței până la data plății efective, precum și a cheltuielilor de judecată.

Competența de soluționare a cauzei a fost declinată succesiv, de Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1682/15.03.2021, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de aceasta, prin sentința nr. 92/F-CONT/18.05.2021, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal, de acesta, prin sentința nr. 1336/28.09.2021, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, care, s-a dezînvestit, prin sentința civilă nr. 773/23.02.2022, în favoarea Tribunalul Vâlcea, secția I civilă.

Astfel sesizat, prin sentința civilă nr. 34/16.01.2023, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.S.V.S.A., precum și cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul Cabinet Medical Veterinar - A. a declarat apel principal și pârâta A.N.S.V.S.A. a declarat apel incident.

Prin decizia nr. 177/A-C/16.05.2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare a cauzei, a respins ca nefondat apelul formulat de reclamant, a admis apelul incident, a schimbat în parte sentința, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.S.V.S.A. și a respins cererea față de această pârâtă.

Reclamantul Cabinetul Medical Veterinar A. a declarat recurs împotriva acestei decizii, solicitând casarea ei, cu consecința admiterii acțiunii; în motivare, a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3-8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 11.10.2023, intimata D.S.V.S.A. Vâlcea a ridicat excepția inadmisibilității recursului și, în subsidiar, a solicitat respingerea lui ca nefondat; la rândul său, prin întâmpinarea înregistrată la 19.10.2023, intimata A.N.S.V.S.A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Asupra excepției inadmisibilității recursului, invocată de intimata Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vâlcea, în temeiul art. 248 alin. (1) rap. la art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

Obiectul recursului este decizia nr. 177/A-C/16.05.2023, în dispozitivul căreia, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a indicat că aceasta este supusă recursului.

Cum însă, în considerarea dispozițiilor legale evocate, mențiunea inserată în dispozitiv nu este de natură să deschidă părții dreptul la recurs, în cazul în care calea de atac nu ar fi prevăzută de lege, admisibilitatea ei se impune a fi verificată în raport cu obiectul cererii, din perspectiva art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

În speță, pretențiile deduse judecății derivă dintr-un contract de achiziție publică încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016, astfel cum rezultă din preambulul actelor juridice - temei al disputei litigioase - acordul-cadru de servicii nr. x/25.09.2017 și contractele subsecvente de servicii nr. x/25.04.2019 și nr. y/29.04.2020 - și după cum s-a reținut în sentința civilă nr. 773/23.02.2022, prin care Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția Civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă.

În acest context, instanța supremă notează că litigiile privind executarea unor astfel de contracte se soluționează conform dispozițiilor Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Astfel, conform art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la 22.10.2020, data inițierii litigiului, "Procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul".

De asemenea, sunt incidente dispozițiile art. 55 alin. (3

1

) din aceeași lege, potrivit cărora "Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1

1

) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară. (…)".

Totodată, potrivit art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Dispozițiile legale anterior evocate, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., impun concluzia că, din moment ce legiuitorul nu a prevăzut calea de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care a fost soluționată în apel categoria de litigii căreia i se circumscrie prezenta cauză, decizia nr. 177/A-C/16.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal era definitivă de la data pronunțării, mențiunea din dispozitiv privind dreptul la recurs rămânând fără efect, în temeiul art. 457 alin. (2) teza I C. proc. civ.

Cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant Cabinet Medical Veterinar A. împotriva deciziei nr. 177/A-C/16.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 aprilie 2024.