ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5790/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5790/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 6 decembrie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".
Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Tribunalului București, astfel cum a fost modificată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ialomița a solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la achitarea sumei de 70.000 RON (respectiv 10.000 RON/lună de la data intrării în vigoare a Legii 236/2019 și până la data apariției O.U.G 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 până la data de 24.07.2020), conform art. IV alin. (1) din Legea 236/2019, precum și dobânda legală calculată asupra sumelor datorate lunar, de la data scadenței acestora și până la data plății efective, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației calculate pentru fiecare perioadă (de la data scadenței acestora până la data plății efectiv, reclamanta considerând că se află în prezența unui refuz al paratei Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor de a soluționa favorabil cererea, pentru perioada anterioară O.U.G. nr. 117/2020, când suma de 10.000 RON/lună se acordă fiecărui deținător de contract (valid), fără decont justificativ.
Prin cerere scrisă depusă la Tribunalul București la 6.01.2021, reclamanta a depus cerere de modificare a acțiunii, învederând că înțelege să se judece și cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ialomița, în calitate de pârâtă, alături de ANSVSA.
Pârâta DSVSA Ialomița formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență materială și teritorială a Tribunalului București, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru aceleași motive ca cele dezvoltate de ANSVSA în apărare.
Prin sentința civilă nr. 2174/2021 Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
În drept a invocat Legea nr. 236/2019, O.G. nr. 42/2004, O.U.G. nr. 117/2020, Legea nr. 554/2004.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020.
Hotărârea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr. 1449 din 19 octombrie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins atât excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cât și cererea în contencios administrativ și fiscal având ca obiect "pretenții", formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ialomița, ca neîntemeiate.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 1449 din 19 octombrie 2021a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat cale de atac reclamantul A., întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
A solicitat casarea hotărârii instanței de fond, cu consecința rejudecării cauzei și admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată, respectiv obligarea pârâtelor la achitarea sumei de 70.000 RON (respectiv 10.000 RON/lună de la data intrării în vigoare a Legii 236/2019 și până la data apariției O.U.G 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 până la data de 24.07.2020), conform art. IV alin. (1) din Legea 236/2019, având în veder că, prin Adresa comunicată de către ANSVSA la Notificarea sa, nu se menționează începând cu ce dată se achită suma stabilită lunar prin lege, care sunt persoanele juridice/fizice îndreptățite să beneficieze de aceasta, modalitatea de plată, dacă se aplică retroactiv, etc, astfel încât consideră că suntem în prezența unui refuz al ANSVSA de a soluționa favorabil cererea sa pentru perioada anterioară O.U.G. nr. 11/2020, când suma de 10.000 RON/lună se acorda fiecărui deținător de contract (valid).
Apărările formulate în cauză
Intimatele-pârâte Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ialomița și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - ANSVSA au formulat întâmpinări.
În cadrul întâmpinării sale, intimata Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ialomița a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și nemotivat cu privire la obiectul cauzei și menținerea sentinței de fond, ca legală și temeinică.
La rândul său, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - ANSVSA a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului reclamantului și menținerea sentinței de fond, ca temeinică și legală.
Procedura de soluționare a recursului
În această etapă procesuală s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.
În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 18.03.2022 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 06 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, când, luând act de solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, a reținut cauza pentru a se pronunța cu prioritate cu privire la regularitatea învestirii sale cu recursul de față, raportat la dispozițiile art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ.
Soluția instanței cu privire la contestația în anulare
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu cererea de recurs de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, astfel că, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.. luând în examinare, cu prioritate, excepția netimbrării cererii de recurs, invocată din oficiu, urmează să o admită și să anuleze cererea de recurs, ca netimbrată, având în vedere următoarele considerente:
Argumente de drept și de fapt relevante
Potrivit prevederilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ.:
"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", iar conform art. 197 din același act normativ:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată, iar dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege", iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Înalta Curte are în vedere deopotrivă și dispozițiile art. 32 din același act normativ ce prevăd că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege".
În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, ce prevăd că "Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON".
Raportat la aceste dispoziții legale, în condițiile în care recurentul-reclamant A. nu a timbrat anticipat cererea de recurs, acestuia i s-a adus la cunoștință obligația de a timbra cu suma de 100 Ron, sub sancțiunea anulării, la domiciliul ales, respectiv la Cabinet de Avocat B., Piața Alba Iulia nr. 4, Adresa emisă de instanță fiind depusă la cutia poștală a părții la data de 31 ianuarie 2022 însă partea nu s-a conformat, nedepunând la dosar chitanță de plată a taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, cele 5 zile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, pentru formularea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru împlinindu-se la data de 07.02.2022, iar cele 3 zile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, pentru formularea cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru împlinindu-se la data de 04.02.2022.
Constatând, așadar, că, în speță, cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat; constatând, deopotrivă că i s-a adus la cunoștință recurentului-reclamant obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, însă acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, reținând deopotrivă că recursul nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă de către recurentul-reclamant o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum permit dispozițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 sau cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 alin. (1) din același act normativ, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, va anula recursul, ca netimbrat, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 200 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1449 din 19 octombrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1449 din 19 octombrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 6 decembrie 2022.